Deputatul Sturzu propune abrogarea timbrului literar. Editorii vor sesiza Avocatul Poporului

Deputatul social-democrat a spus, marţi, într-o conferinţă de presă că a strâns circa 53 de semnături, în majoritate din partea parlamentarilor PSD, pentru depunerea iniţiativei legislative pentru abrogarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment.

La conferinţă au fost prezenţi, pentru a susţine demersul deputatului, scriitorul Gabriel Liiceanu, director al Editurii Humanitas, compozitorul Mihai Mărgineanu şi directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, Mihai Mitrică.

"A sprijini cultura nu înseamnă să pui o taxă în plus pe cultură, care e susţinută de consumatori, de public. Eram ultima ţară care mai avea această taxă", a explicat Mihai Sturzu.

El a adăugat că prevederile pozitive privind sprijinirea, sub diverse forme, a artiştilor se regăsesc în legea dreptului de autor, astfel încât abrogarea legii timbrului literar nu va avea nicio consecinţă negativă pentru aceştia.

Gabriel Liiceanu a subliniat că legea timbrului literar funcţionează pe o retorică cuceritoare, respectiv a ajutorării artiştilor, dar problema este modalitatea prin care sunt ajutaţi artiştii, respectiv nu prin intermediul statului, ci implicând entităţi private, precum editurile, şi un public care nu a fost consultat în această privinţă.

"Statul a pasat problema ajutorării artiştilor într-un spaţiu privat, creând acest conflict. Statul a pus faţă în faţă două entităţi juridice private, uniunile de creaţie, care percep o taxă pusă, chipurile, unui public neîntrebat şi care e colectată de editori şi virată către entităţi de creaţie", a spus Liiceanu.

El a precizat că Editura Humanitas virează anual suma de 50-60.000 euro, ca valoare a timbrului literar, iar suma totală care ar trebui plătită din timbrul literar de toate editurile ar reprezenta 600-700.000 de euro anual. Potrivit directorului Editurii Humanitas, Uniunea Scriitorilor din România foloseşte banii în mod absolut misterios, pe baza unei legi pe care şi-o revendică în mod neconstituţional.

Gabriel Liiceanu a declarat agenţiei MEDIAFAX că mai multe edituri au strâns circa 7.000-10.000 de semnături împotriva legii timbrului literar şi vor sesiza, cel mai probabil după Paşti, Avocatul Poporului în privinţa neconstituţionalităţii actului normativ.

Compozitorul Mihai Mărgineanu a spus, la rândul său, că în privinţa drepturilor de autor câştigate de muzicieni nu există o diferenţiere corectă, în funcţie de numărul de difuzări, între artişti. Mărgineanu a dat ca exemplu faptul că el a câştigat anul trecut din drepturi de autor circa 25.000 de euro, comparativ cu Smiley, care a câştigat doar cu puţin mai mult, respectiv 27.000 euro, în condiţiile în care cel din urmă este difuzat intensiv la radio şi participă la numeroase show-uri de televiziune.

Susţinătorii abrogării legii au mai spus că serviciul colectării celor două procente din preţul unei cărţi este asigurat în mod gratuit de editori pentru uniunile de creaţie, fapt care încarcă de asemenea costurile pe care le au de suportat editurile.

Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristică trebuie să aibă adăugat în preţ un timbru literar în cuantum de 2%, care să fie virat uniunilor de creaţie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din România (USR), condusă de Nicolae Manolescu.

Un grup de parlamentari a iniţiat, anul trecut, o propunere legislativă care transformă timbrul într-unul cu valoare fixă, de 1 leu. Propunerea a fost adoptată tacit în Senat în decembrie 2014 şi a fost oprită de la adoptarea în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor la începutul lunii februarie 2015, la intervenţia editorilor, a producătorilor de fonograme şi a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultaţi în niciun stadiu al elaborării proiectului, potrivit unui comunicat remis la momentul respectiv MEDIAFAX.