„Este o iniţiativă în Parlament, este o dezbatere, ea a avut şi lucruri bune, orice dezbatere care aduce în prim-plan chestiunile culturale eu o salut şi mă bucur că şi media a fost mult mai atentă. (…) Am văzut din nou intelectuali importanţi care au venit în confruntare. Sigur, am şi eu un punct de vedere. E o discuţie nuanţată. E o iniţiativă în Parlament, într-adevăr, Guvernul nu a avut nici un fel de… să vedem cum se va concretiza. Ea a trecut tacit de Senat, a ajuns în Camera Deputaţilor, dezbaterea continuă şi vom vedea”, a spus ministrul Culturii, într-un interviu acordat RFI.
În acest context, Ionuţ Vulpescu a subliniat că „important ar fi ca această decizie să nu limiteze în nici un caz, ci să ajute lectura, e foarte important, e important să nu aibă nimeni de suferit”.
„Important este să câştige publicul. Discuţia a fost în jurul timbrului literar, nu al timbrului cultural, am văzut că pe celelalte zone lucrurile au fost mai paşnice şi nu au creat atâtea polemici”, a precizat Ionuţ Vulpescu.
O petiţie împotriva timbrului literar, aflat în discuţie publică de aproximativ o lună, care poate fi semnată atât în mai multe librării din ţară, cât şi online, a fost iniţiată la sfârşitul săptămânii trecute, informează un comunicat al Asociaţiei Editorilor din România (AER).
Potrivit iniţiatorilor, strângerea de semnături are ca scop sensibilizarea clasei politice, dar şi a instituţiei Avocatului Poporului, singurul care poate inteveni în acest moment cu o sesizare de neconstituţionalitate privind legea timbrului literar.
Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristică trebuie să aibă adăugat în preţ un timbru literar în cuantum de 2%, care să fie virat uniunilor de creaţie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din România (USR), condusă de Nicolae Manolescu.
Un grup de parlamentari a iniţiat anul trecut o propunere legislativă care transformă timbrul într-unul cu valoare fixă de 1 leu. Propunerea a fost adoptată tacit în Senat în decembrie 2014 şi a fost oprită de la adoptarea în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor la începutul lunii februarie 2015, la intervenţia editorilor, a producătorilor de fonograme şi a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultaţi în niciun stadiu al elaborării proiectului, se mai arată în comunicatul citat.