Directorul BBC Radio, Helen Boaden, a demisionat după 34 de ani. Critică gravă la adresa jurnalismului: "Jurnalismul există în vid"

Helen Boaden va pleca în martie 2017 din corporaţia BBC. Boaden va rămâne să conducă BBC Radio până când noua divizie va începe să lucreze din 31 octombrie. Va rămâne atunci responsabilă pentru myBBC, cel mai mare proiect digital al BBC, dar şi de proiectul dezvoltat de companie pentru Hull City of Culture.

Jurnalista face o retrospectivă a carierei sale în lumea radioului, afirmând că transmisiile radio erau în trecut forme de certitudine pentru umanitate. "Jurnalismul îl reprezentau atunci ziarele, radio-ul, televiziunea - fiecare dintre ele separate şi raportându-se la celelalte cu un oarecare grad de suspiciune. Transmisiunile, fie în Marea Britanie, fie în Europa, erau dominate de companiile mari, care primeau, în general, fonduri şi erau acceptate drept o forţă a binelui şi o sursă de informare independentă, pe un continent care era dornic să înveţe lecţia celui de-al Doilea Război Mondial", afirmă Helen Boaden.

Helen Boaden punctează că punctul de turnură în istoria jurnalismului a fost Războiul Rece, după ce statele nu au mai putut ajunge la consens politic: "Cât de mult s-au schimbat lucrurile!", adaugă jurnalista BBC, afirmând că Războiul Rece este o amintire distantă şi că, probabil, momentul istoric determină imposibilitatea unui consens politic cu miză în zilele noastre.

Companiile de televiziune şi radiodistribuţie sunt acum într-o situaţie ingrată, pentru că există o competiţie acerbă în presă, afirmă Boaden. Jurnaliştii trăiesc în era ştirilor ultra-rapide şi a înregistrărilor digitale. "Putem într-adevăr să raportăm mai iute şi mai uşor, din aproape orice colţ al lumii.", declară Helen Boaden.

Citeşte şi: Cuminţenia Pământului. În ultima zi, asaltul Ambasadei Rusiei şi soluţii pentru achiziţie

Citeşte şi: 22 de autori despre generaţia new journalism. De la curaj la ”generaţia românească nu există”

Jurnalista este de părere că media se află pe o cale greşită şi critică starea actuală a jurnalismului, în care domneşte "breaking news-ul", fără discernământul implicit.

"Ştirile de televiziune, de exemplu, tind să vadă lucrurile dispersat, în cioburi. Raportează rapid şi fluent, dar în timp şi spaţiu limitate, înainte de a trece la următoarea ştire. Contextul pe care îl poate reda este, în mod necesar, scurtat de aceste cerinţe. Privitorul, mai puţin obsedat de evenimentele de pe plan monidal decât suntem noi, poate să intre în poveste şi să iasă rapid, fără să asculte întregul context al evenimentelor", subliniiază Boaden.

Boaden critică "era breaking news-ului": "Putem noi, mass-media, într-un număr restrâns, să explicăm şi să explorăm? Sau suntem prea preocupaţi să trecem la următoarea ştire, în ritm cu evenimentele?"

"Radio-ul este un mediu mai bun pentru reportajul analitic, fără ilustraţia prin imagini. Contextul şi explicaţia largă sunt punctele forte.", adaugă Boaden. "Mediul mai puţin "rapid" al radio-ului ar trebui încurajat", mai spune jurnalista BBC

"Jurnalismul există în vid". Fie că este vorba de servicii comerciale sau publice, mediile în care se răspândeşte informaţia caută cu orice preţ atenţia.

Consecinţele unuia dintre subiectele media cele mai controversate, refugiaţii, sunt catastrofale. Conflictul din Siria este în centrul atenţiei în media şi unul dintre factorii declanşatori ai migraţiei către Europa. Însă, spune jurnalista, oamenii se refugiază în alte părţi şi pe fondul sărăciei din Kosovo, al conflictelor din Irak sau Afganistan, violenţelor din Eritrea, de pildă.

"Pe continentul european, refugiaţii au fost văzuţi iniţial drept victime care aveau nevoie de ajutor. Acum sunt, în câteva cazuri, sunt văzuţi drept paria ai societăţii. Sunt învinuiţi pentru propria soartă.", spune Boaden, citând câteva exemple de titluri din ziarele britanice: "Haos în Italia după ce 13,000 de migranţi au ajuns în ţară în patru zile", "Această ţară este prea săracă - Un număr şocant de migranţi desconsideră Serbia, după ce au fost primiţi cu căldură", "Politica de toleranţă făţă de imigranţi a cancelarului german Angela Merkel ar putea costa 17 miliarde de lire sterline".

Mai mult, Boaden vorbeşte despre jurnalismul de propagandă, citând exemplul Russia Today, care-şi arată făţiş partizanatul.

Despre motoarele de căutare Google şi Bing, Boaden spune că "au fost iniţial pentru a genera muzică şi entertainment, iar acum sunt furnizoare de ştiri".

În concluzie, Boade deplânge starea actuală a mass-mediei, încurajând jurnaliştii să judece atent, cu discernământ şi mai îndelung fiecare subiect în parte.

În final, jurnalista cere oamenilor să nu nesocotească puterea radio-ului de a livra informaţia exactă.

Citeşte şi: COOLTURA de WEEKEND: Realizatorii TV vor vorbi despre tragedia din Colectiv. Noaptea Albă a Galeriilor - FOTO/VIDEO

Citeşte şi: Cioloş, despre donaţia de 2 euro trimisă prin sms pentru Cuminţenia Pământului: Oamenii ştiu să se mobilizeze atunci când înţeleg importanţa unui mic gest

Citeşte şi: Codul lui Da Vinci: Dan Brown va publica un nou roman din populara serie, intitulat "Origins"

Citeşte şi: VIAŢĂ de VIP: Miguel de Cervantes. Sclav, puşcăriaş, ştrengar. Don Quijote şi Miguel, şmecherul inteligent