Evenimente culturale la Muzeul Ţăranului din Capitală, miercuri, la 24 de ani de la (re)înfiinţare

Astfel, miercuri, de la ora 14.00, la Sala Laolaltă este vernisată expoziţia "Ruşii lipoveni din România".

"Lipovean" a fost un termen atribuit în România ruşilor ortodocşi de rit vechi. Aceştia se numesc între ei "staroveri" (în traducere: de credinţă veche) sau "starooobreadţî" (în traducere: de rit vechi). După evenimentele din decembrie 1989 s-a impus termenul de "ruşi lipoveni", potrivit comunicatului. Lipovenii locuiesc, în special, în judeţul Tulcea, precum şi în zona Bugeacului, în preajma oraşului Vâlcov, din regiunea Odesa. Mici grupuri de lipoveni trăiesc şi în Moldova, inclusiv în Bucovina, dar şi în judeţele Brăila, Constanţa şi Ialomiţa.

În expoziţia "Ruşii lipoveni din România" au fost incluse obiecte având caracter religios, fotografii, port, obiecte folosite la pescuit, dar şi lucruri de uz casnic. Expoziţia, deschisă cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înfiinţarea Muzeului Ţăranului, va putea fi vizitată până pe 27 aprilie, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

De asemenea, miercuri, de la ora 17.00, va avea loc vernisajul expoziţiei "În urma acului. Românii de peste Bug", în Sala Irina Nicolau a Muzeului Ţăranului.

"Pentru noi, a fost emoţionant să aflăm că în Ucraina, dincolo de Bug, trăiau în anii '40 - şi încă mai vieţuiesc - comunităţi rurale româneşti. Informaţia a căpătat materialitate odată cu descoperirea colecţiei de cusături alcătuită în 1943 de către Anton Golopenţia şi dăruită, începând din anul 2006, Muzeului nostru, de către Sanda Golopenţia. Expoziţia «În urma acului» propune un discurs vizual, audio şi audiovizual despre povestea cusăturilor româneşti din Donbas", se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

Expoziţia "În urma acului. Românii de peste Bug" va fi deschisă în perioada 5 februarie - 2 martie.

De asemenea, pe 7 februarie, de la ora 14.00, în expoziţie vor fi lansate volumele "Şcoala sociologică de la Bucureşti. "Publicaţii, expoziţii şi proiecte internaţionale" (număr special, Transilvania 1/2014) şi "Şcoala sociologică de la Bucureşti. Contexte, tendinţe, crize" (număr special Sfera Politicii, mai-iunie 2013). La evenimentul de lansare vor vorbi Sanda Golopenţia, Vintilă Mihăilescu, Zoltán Rostás, Dumitru Sandu, Radu Vancu şi colaboratorii celor două reviste.

Totodată, miercuri, de la ora 19.00, la Studioul Horia Bernea, va avea loc concertul orchestrei de cameră Philarmonia a Centrului Naţional de Artă "Tinerimea Română", susţinut cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înfiinţarea Muzeului Ţăranului. Intrarea la eveniment este liberă.

Orchestra de cameră Philarmonia a Centrului Tinerimea Română este formată din instrumentişti de excepţie, care s-au impus pe scenele din România şi din străinătate prin rafinamentul sunetului şi calitatea stilistică a repertoriului abordat. Performanţele artistice ale ansamblului au dus la realizarea unor înregistrări cu lucrări de Vivaldi, Corelli, Händel, Mozart, Giuliani, Respighi, precum şi creaţii ale unor compozitori români contemporani. Orchestra Philarmonia a fost invitată să susţină concerte la toate ediţiile Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu", dar şi la diferite festivaluri interne şi internaţionale, în ţări precum: Bulgaria, Rusia, Turcia, Grecia, Spania, Cehia, Austria, Germania, Polonia, Italia şi Republica Moldova. De asemenea, orchestra a colaborat cu cei mai prestigioşi solişti români, dar şi cu reputaţi artişti străini, printre care se numără Ruggiero Ricci, Victor Pikaisen, Alberto Lysy, Alirio Diaz şi Barbara Hendricks.

Violonist cu studii academice la Moscova şi la Bucureşti, Nicolae Iliescu este dirijorul formaţiei Philarmonia, iar sub conducerea sa orchestra de cameră a cunoscut o cariera ascendentă.

De asemenea, cu ocazia sărbătoririi a 24 de ani de la (re)înfiinţarea muzeului, intrarea în expoziţia permanentă şi în expoziţiile temporare va fi liberă.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).