Fondatorul Wikipedia: Google nu ar trebui lăsat să "cenzureze istoria", în baza dreptului la uitare

"Legea, aşa cum este ea acum, este confuză. Avem această regulă a CEJ, care lasă loc la interpretări şi este foarte greu de tălmăcit", a declarat Jimmy Wales, care a cofondat enciclopedia online gratuită Wikipedia în 2001.

"Aş spune că cea mai mare problemă pe care o avem este aceea că legea pare să indice faptul că Google trebuie să cenzureze linkuri care trimit la informaţii care sunt în mod evident publice - linkuri la articole legal publicate, la ştiri demne de încredere", a declarat Jimmy Wales, vineri, la BBC Radio 4.

Jimmy Wales a precizat că nu poate vorbi din perspectiva Google, precizând că este doar consilier extern al companiei. El a spus că face recomandări generale reprezentanţilor motorului de căutare şi, totodată, face recomandări autorităţilor în privinţa reformării legislaţiei.

Wales a mai spus că protejarea datelor personale este un domeniu vast, "aproape orice aspect care vizează o persoană putând fi considerat a fi o informaţie personală - inclusiv faptul că primul ministru este căsătorit".

"Ceea ce trebuie să facem când vorbim despre protecţia utilizatorilor... vorbim despre companii care deţin informaţii şi trebuie să le gestioneze într-un mod corect - vorbim în acest caz despre informaţii private, despre evidenţele medicale ale oamenilor, despre aspectele financiare ale acestora. Este o categorie complet diferită", a mai spus Jimmy Wales.

Potrivit acestuia, Claude Moraes, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile din Parlamentul European, a fost de acord cu faptul că această lege este "confuză", având la bază acte normative din 1995 privind protecţia datelor personale.

Până pe 18 iulie, Google a primit peste 91.000 de solicitări de ştergere din căutări a 328.000 de linkuri, a declarat un reprezentant al Google, vineri, responsabililor de la Bruxelles, conform unor surse citate de bloomberg.com.

Google Inc. a comunicat organismelor de reglementare europene responsabile cu protejarea datelor utilizatorilor că a răspuns pozitiv la mai mult de jumătate din cererile pe care le-a primit în baza "dreptului de a fi uitat", a declarat aceeaşi sursă.

Cele mai multe cereri au fost din Franţa (17.500 pentru 58.000 de linkuri) şi din Germania (16.500 pentru 57.000 de linkuri), a mai spus aceeaşi sursă.

Google a respins mai mult de 30% din solicitările primite şi a solicitat informaţii suplimentare în urma unor astfel de cereri în 15% din cazuri.

Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat site-ul şi o comisie de experţi pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată.

Astfel, Google a publicat pe internet un formular care poate fi accesat de orice persoană din Europa care doreşte să solicite eliminarea anumitor rezultate ce apar pe acest motor de căutare.

Din România, Google a primit 932 de cereri de eliminare din căutări a 4.611 linkuri, în baza "dreptului de a fi uitat". Aceste solicitări au fost primite în perioada 29 mai - 30 iunie, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Google România.

Compania Google a precizat la momentul respectiv că nu va şterge toate aceste linkuri, ci va analiza fiecare cerere în parte şi va decide în funcţie de relevanţa fiecăreia.

"Am început de curând să punem în aplicare cereri de eliminare a unor rezultate din căutări, în conformitate cu decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ). Acesta este un proces nou şi în continuă evoluţie pentru noi. Continuăm să analizăm reacţiile pe care le primim şi, totodată, să colaborăm cu autorităţile de protecţie a datelor şi alte organizaţii pentru a ne conforma deciziei CEJ", a anunţat Google.

Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private.

Blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităţilor de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale.

Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenţia acordată protejării vieţii private.

Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat însă că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.

Odată cu implementarea deciziei CEJ, Google a eliminat din rezultatele căutărilor articole ale unor instituţii de media, între care s-au numărat BBC şi The Guardian.

După ce şi-a atras acuzaţii de cenzură, Google a început să reintegreze în rezultatele căutărilor unele link-uri pe care le eliminase în numele aşa-numitului "drept de a fi uitat".