GALERIE FOTO La Iaşi, sala în care s-a decis Unirea este păzită de elefantul Gaba şi de păsări împăiate

Pe 24 ianuarie România modernă îşi aminteşte că s-a născut la Iaşi, dar puţini mai ştiu unde şi cum s-a luat decizia ca Alexandru Ioan Cuza să fie domn al Principatelor. Astăzi, în sala unde hotărârea a fost luată se mai află scheletul elefantului Gaba şi o colecţie de păsări împăiate.

Urmărește
1311 afișări
Imaginea articolului GALERIE FOTO La Iaşi, sala în care s-a decis Unirea este păzită de elefantul Gaba şi de păsări împăiate

GALERIE FOTO La Iaşi, sala în care s-a decis Unirea este păzită de elefantul Gaba şi de păsări împăiate

La 3 ianuarie 1859, într-o sală de muzeu din Iaşi s-a făcut istorie. Muzeul există şi astăzi, este Muzeul de Ştiinţe Naturale, aşa cum era şi atunci, însă de mai bine de trei ani niciun vizitator nu i-a mai călcat pragul, relatează corespondentul MEDIAFAX. În acea clădire era păstrată intactă camera în care colonelul Cuza a fost ales drept candidat la domnia Moldovei. Curatorii muzeului au păstrat peste ani urna în care s-a votat, masa şi scaunele. Dar acum, în sala Cuza, aşa cum este denumită, este depozitată colecţia de păsări împăiate a muzeului, iar obiectele ce păstrau atmosfera acelei seri au fost trimise către alte muzee.

În Sala Cuza miroase a insecticid. Întreaga colecţie de păsări din patrimoniul muzeului a fost mutată aici. „A fost o senzaţie puţin ciudată, ştiam sala care păstra memoria evenimentelor de la 1859 şi care avea un aer de solemnitate, de vechime, de memorie şi acum, aflându-mă în acelaşi loc, am avut senzaţia că sunt într-un spaţiu diferit, într-un depozit, după cum vedeţi, care se află într-o perioadă de tranziţie şi speră într-o soartă cât mai bună, într-un viitor cât mai apropiat”, spune istoricul Sorin Iftimi, păşind în Sala Cuza.

Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi îşi are sediul în casa vornicului Costache Sturza încă din 1840. La etajul întâi al acestei clădiri de patrimoniu se află Sala Cuza, încăpere în care, pe 3 ianuarie 1859, reprezentanţii Partidei Naţionale au hotărât ca Alexandru Ioan Cuza să fie candidatul lor la domnia Moldovei. Printre cei 30 de deputaţi se aflau Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla, Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset Tetcanu, Nicolae Suţu, cei care îşi doreau cel mai mult unirea Ţărilor Române. Decizia a fost însă una dificilă, spun istoricii. Candidaţii erau mulţi. Au fost chiar trei tururi de scrutin până la hotărârea finală. „La un moment dat, ei nu se hotărau asupra unui candidat şi unul dintre ei, se spune că Lascarache Rosetti, a încuiat uşa, şi-a scos pistolul şi a spus că nu pleacă nimeni până nu se ia o decizie, şi au jurat că vor vota acelaşi candidat, şi au făcut şi un proces verbal de constatare, prin care au fixat candidatul şi au zis că o să fie Alexandru Ioan Cuza”, explică istoricul Sorin Iftimi.

S-a votat în unanimitate, într-o urnă ce există şi astăzi. Deşi avea locul ei clar stabilit în Sala Cuza, pentru a putea fi pusă în valoare, urna este acum la Muzeul Unirii, acolo unde au fost trimise şi masa şi scaunele la care au stat deputaţii Partidei Naţionale.

Anul acesta, 24 ianuarie este pentru prima dată zi naţională. Nimeni însă nu va putea vizita sala în care s-a decis viitorul Ţărilor Române. „Pare un moment original, inedit, ca într-o sală de muzeu să se croiască viitorul unei ţări”, explică istoricul Sorin Iftimi.

Muzeul de Istorie Naturală are uşile închise pentru vizitatori de aproape trei ani de zile. Clădirea de patrimoniu se degradează pe zi ce trece, iar din mai 2013 conducerea a decis că poate fi un pericol pentru cei care îi trec pragul. Pereţii sunt crăpaţi, plini de igrasie, iar, de multe ori, ploaia a trecut de acoperiş şi a afectat exponatele. De aceea, în ultima vreme, muzeografii acopereau obiectele cele mai de preţ cu folie, pentru a le proteja. Recent, însă, tot patrimoniul a fost aşezat în cutii şi saci. Clădirea ar urma să intre într-un amplu proces de renovare. După ani de procese, clădirea este acum în patrimoniul Primăriei Iaşi.

„Am pus la dispoziţie Muzeul Municipal pentru ca o parte din patrimoniul ce poate fi expus să poată fi mutat acolo. În paralel am terminat proiectul privind consolidarea imobilului şi restaurarea lui. A fost depus un proiect pe fonduri europene, aşteptăm evaluarea în vederea finanţării pentru anul în curs şi proabil şi anii care vor urma. Dacă lucrurile merg şnur, cred că în circa doi ani de zile de la data se aprobă finanţarea acestui proiect muzeul va putea fi vizitat din nou. Noi sperăm ca până la sfârşitul lunii martie anul curent să apară decizia privind acceptarea proiectului la finanţare”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi.

În locul obiectelor ce păstrau vie atmosfera serii de 3 ianuarie, în Sala Cuza de la Muzeul de Istorie Naturală sunt acum rafturi pline cu cutii şi câteva păsări rare împăiate, îmbrăcate în folie. Un singur lucru mai aminteşte ce era acolo: o plachetă prinsă în perete.

Potrivit istoricilor, cea mai cunoscută relatare a acelei seri este cea a lui Vasile Alecsandri, care, într-o scrisoare către fratele său, scria: „nouă, celor adunaţi aici, ni se dădu numele de Gruparea de la elefant”. Şi pentru că, încă de pe atunci, una dintre exponatele cele mai de preţ ale muzeului de la Iaşi era scheletul elefantului Gaba, cumpărat special pentru muzeu, pe 135 de galbeni, de către domnitorul Mihail Sturza, de la ţigani, după ce animalul ajuns la Iaşi cu un circ, murise de extenuare.

Doar Gaba a rămas la locul lui, în mijlocul muzeului. Acoperit cu folie, aşteaptă să vadă cui poate să-i mai poarte noroc. Lui Cuza şi Ţărilor Româneşti le-a schimbat destinul. Clădirea însă se dărâmă sub povara istoriei, fără ca nimeni să îi treacă pragul. „Gruparea de la elefant” a fost nevoită să îşi lase elefantul în urmă.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici