Institutul Cultural Român deschide filiale la Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova

Decizia ICR face parte din "efortul de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesaţi din întreaga ţară", se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Cele patru noi filiale ale ICR vor fi deschise în cooperare cu primăriile şi consiliile judeţene din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova.

Până la ora difuzării acestei ştiri, Andrei Marga, preşedintele ICR, nu a putut fi contactat pentru a explica motivele acestei decizii de a înfiinţa în România noi filiale ale instituţiei.

Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei. Acesta a fost propus de PNL, care a solicitat plenului Senatului un vot, fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate. Andrei Marga a fost anterior ministru de Externe, din mai până în august, anul acesta, dar şi ministru al Educaţiei, în perioada 1997 - 2000.

La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este declarată constituţională. Patapievici a ocupat funcţia de preşedinte al ICR din 2005.

Citeşte şi: Geoană: Până la un nou ciclu politic complet, locul ICR este sub jurisdicţia şi cupola Senatului

Ca urmare a deciziei lui H.R. Patapievici de a părăsi şefia ICR, Corina Şuteu, fost director al ICR din New York, a demisionat din funcţia pe care o deţinea în cadrul instituţiei. Aceasta a motivat că nu doreşte să participe la "agonia instituţională", aşa cum a calificat ea, din perspectiva experienţei sale de 20 de ani în cooperare instituţională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate "a reuşit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici". Locul Corinei Şuteu la conducerea ICR New York a fost ocupat de Doina Uricariu.

Citeşte şi: Corina Şuteu, fost director ICR New York: Nu dorim să fim complici la această agonie instituţională

Ulterior, conducerea ICR de la Bucureşti a luat decizia de a le schimba din funcţie pe Katia Dănilă, directorul ICR Paris, care a fost înlocuită cu Alexandru Dobrescu, precum şi pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varşovia, înlocuită, vineri, din funcţie cu Alexandra Nica-Zdaniuk, şi pe directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, înlocuită cu Gabriela Matei.

Citeşte şi: Katia Dănilă, fost director al Institutului Cultural Român din Paris: În mandatul meu, ICR Paris a devenit credibil

Andrei Marga, preşedintele ICR, a precizat într-o scrisoare postată pe site-ul instituţiei că aceste schimbări din funcţii fac parte din planul pe care el l-a numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român" şi care prevede, printre altele, "producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime".

Citeşte şi: Andrei Marga, preşedintele ICR: Vom debirocratiza şi defeudaliza instituţia

Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

Săptămâna trecută, Andrei Marga a declarat că a transmis Guvernului o solicitare de majorare a bugetului institutului, pentru deschiderea de noi filiale în America Latină, China şi Rusia şi pentru plata noilor angajaţi.