Iohannis cere reanalizarea prevederilor legislative privind accesul la datele de trafic informatic

Administraţia Prezidenţială a anunţat, joi, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX că la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, la nivelul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) va începe din această săptămână reanalizarea prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informaţional şi al securităţii informatice.

Demersul are drept scop, potrivit Preşedinţiei, ”depăşirea blocajului care se înregistrează în prezent, punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi o mai bună informare a opiniei publice privind măsurile în plan legislativ şi efectele acestora”.

Administraţia Prezidenţială mai precizează că ”reanalizarea legislaţiei în domeniu va include şi consultări cu societatea civilă, înainte de reînceperea unui nou proces legislativ la nivel parlamentar, participarea reprezentanţilor societăţii civile fiind indispensabilă pentru un demers care să vină şi în întâmpinarea celor care în trecut şi-au exprimat reticenţa faţă de unele prevederi”.

”Totodată, consultarea va include şi întâlniri cu reprezentanţi ai partidelor parlamentare din comisiile de profil, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai celui academic”, se mai menţionează în comunicat.

Scopul discuţiilor este de a se găsi un echilibru între respectarea libertăţilor individuale şi prevenirea terorismului, criminalităţii cibernetice şi combaterea corupţiei.

Consultările se vor desfaşura în cadrul Comitetului Operativ de Securitate Cibernetică, organism prin care se realizează coordonarea unitară a Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.

Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pentru probleme de securitate naţională) şi de un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii.

Înainte de demararea procesului legislativ se vor respecta prevederile Legii transparenţei decizionale, mai anunţă Administraţia Prezidenţială.

Anunţul Preşedinţiei vine în contextul în care, în luna ianuarie, Curtea Constituţională a decis că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT. Decizia Curţii venea după respingerea unei alte legi, Legea 82/2012, intitulată legea "Big Brother", care şi ea fusese declarată, în vara lui 2014, neconstituţională de judecătorii CC.

Sesizarea de neconstituţionalitate pe legea securităţii cibernetice a fost făcută de deputaţii liberali, care au arătat, în sesizarea de neconstituţionalitate a Legii securităţii cibernetice, că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

Legea securităţii cibernetice a fost adoptată în 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.