„Ca niciodată, un vânt rece bate asupra culturii naţionale… Mari creatori ne părăsesc, parcă prea repede, parcă prea dintr-odată şi ne lasă mai singuri, «pustiiţi şi amorţiţi», într-o lume în care avem nevoie, mai mult ca oricând, de o reîmprospătare a memoriei culturale„, se arată într-un comunicat al ministrului.
„Retras, în ultimii ani, într-o grea suferinţă, regizorul «Ilustratelor cu flori de câmp» a făcut parte dintr-o generaţie de aur a filmului românesc, o generaţie care a evadat constant din clişeele comenzilor politice ale vremii. (…) Amintind de memoria culturală, poate că ar fi şi bine şi frumos ca operatorii culturali să reia difuzarea – eventual tematică – a unor opere ale marilor creatori dispăruţi în ultima vreme. Andrei Blaier a fost, cu siguranţă, unul dintre aceştia!„, mai spune Kelemen Hunor.
Ministrul Culturii mai apreciază că „Andrei Blaier a făcut filme de o varietate impresionantă: de la ecranizări ale unor opere literare clasice la filme de actualitate şi de la comedii satirice la drame profunde. În toate, însă, se regăseşte tema individului pierdut într-o lume confuză, într-un sistem ocult şi opresiv, în care, până la urmă, alegerea personală era (sau putea fi, sau, încă, este!) supremul act de mântuire morală”.
Regizorul Andrei Blaier a încetat din viaţă joi, la vârsta de 78 de ani, după o lungă şi grea suferinţă, au declarat pentru MEDIAFAX apropiaţi ai cineastului.
Născut pe 15 mai 1933, în Bucureşti, Andrei Blaier a absolvit cursurile Institutului Naţional de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficţiune, el a realizat multe producţii documentare şi utilitare în cadrul Studioului cinematografic Bucureşti.
Andrei Blaier a regizat numeroase filme, dar şi seriale de televiziune, precum „Dimineţile unui băiat cuminte” (1967), „Cireşarii” (serial TV, 1972), „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), „Prin cenuşa imperiului” (1976), „Lumini şi umbre” (film TV, 1979 – 1982), „Fapt divers” (1984), „Vacanţa cea mare” (1988), „Divorţ din dragoste” (1991), „Crucea de piatră” (1993), „Terente – regele bălţilor” (1995), „Dulcea saună a morţii” (2003).
El a desfăşurat şi o bogată activitate de scenarist, cu filme precum „Ora H” (1956), „Ilustrate cu flori de câmp” (1975) şi „Vacanţa cea mare” (1988).
Pentru „Ilustrate cu flori de cîmp”, considerat de critica de specialitate drept un „film surprinzător, original”, Blaier a primit premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN).