Video Muzeul Brâncuşi, "o provocare TERIBILĂ". Iohannis: Sper în finalizarea negocierilor pentru achiziţionarea "Cuminţeniei Pământului" - FOTO, VIDEO

Pe de altă parte, vineri, preşedintele Klaus Iohannis a transmis că opera lui Constantin Brâncuşi are nevoie de acţiuni concrete pentru a fi pusă în valoare, arătând că speră în reluarea şi finalizarea negocierilor pentru revenirea Cuminţeniei Pământului în domeniul public al statului.

"Cunoaşterea, protejarea şi punerea în valoare a operei lui Brâncuşi au nevoie de acţiuni concrete, dincolo de bune intenţii. Apreciez iniţiativa înfiinţării Muzeului Brâncuşi la Târgu Jiu. De asemenea, sper în reluarea şi finalizarea negocierilor pentru revenirea Cuminţeniei Pământului în domeniul public al statului şi doresc un deznodământ favorabil nominalizării Ansamblului Calea Eroilor în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO", a transmis preşedintele într-un mesaj de Ziua Constantin Brâncuşi.

Guvernul va relua procesul de achiziţie a sculpturii "Cuminţenia pământului", operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

Data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi în baza unei legi promulgate de Iohannis în noiembrie, anul trecut. Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promovată de un grup de parlamentari ca "reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea" lui Constantin Brâncuşi de către statul român, în perioada regimului comunist.

Ministerul Culturii a făcut primele demersuri pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", a declarat, pentru MEDIAFAX, Dragoş Neamu, consilier al ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru muzee şi pentru industrii culturale şi creative.

Acesta s-a întâlnit recent cu reprezentanţii autorităţilor locale din Târgu-Jiu, pentru a analiza posibile clădiri în care ar putea funcţiona Muzeul Brâncuşi.

"Am avut două opţiuni de lucru, cu care am plecat iniţial. Una era Muzeul de Artă din Târgu-Jiu, pe care l-am eliminat din două motive. Unul - memoria locului, fiind o vilă de protocol a regimului comunist, taman regimul care a refuzat donaţia lui Brâncuşi, era puţin cam penibil pentru memoria lui Brâncuşi. Doi la mână, am fi creat o problemă socială, în sensul că ce faci cu Muzeul de Artă, unde-l duci? Pentru că practic venea un muzeu care omora alt muzeu. Şi oficial, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean din Târgu-Jiu, am eliminat complet această opţiune de lucru", a spus Dragoş Neamu.

În momentul de faţă a rămas însă în discuţie doar Casa "Barbu Gănescu", care este situată în centrul oraşului Târgu-Jiu.

"Vila aceasta este frumoasă, este o culă boierească. Partea bună a lucrurilor este că are o legătură cu memoria lui Brâncuşi, în sensul în care Brâncuşi a lucrat acolo în timp ce realiza ansamblul (ansamblul "Calea Eroilor", n.r.). Dar punctul slab al acestui obiectiv este că el, prin statutul lui şi destinaţia lui de culă boierească, a avut o destinaţie domestică, de locuire privată, ceea ce o face foarte complicată, în sensul unei adaptări la o funcţiune de muzeu. Spaţiile sunt înguste, condiţiile de expunere sunt nepotrivite, circuitul expoziţional care este obligatoriu în orice muzeu ar fi unul haotic, pentru că distribuţia spaţială nu este de aşa natură. În primul rând, am nişte rezerve legate de împrumuturile pe care le dorim din partea unor muzee celebre din lume, care deţin colecţii Brâncuşi, că ar fi de acord să doneze pentru acea casă. Totuşi, trebuie să fie un muzeu naţional, acolo este o culă destul de mică. Dar nu eliminăm această opţiune, ea este o variantă de lucru. Eu am analizat locul, am cerut planurile clădirii, urmează facem o analiză în ce măsură putem să acomodăm totuşi un muzeu în acea culă", a explicat Dragoş Neamu.

Ministerul Culturii ia în calcul şi identificarea unui alt spaţiu, care să găzduiască viitorul Muzeu Brâncuşi. "Eventual o construcţie de la zero, printr-un parteneriat public-privat, prin finanţări încrucişate, care să vină de la Consiliul Judeţean, de la minister, de la mediul privat, în situaţia în care găsim această idee şi o găsim fezabilă. Poate găsim un fond de investiţii, o firmă privată, o companie, care ar fi interesată să investească într-un proiect de la zero", a mai spus Neamu.

În aceste condiţii, proiectul Muzeului Brâncuşi este într-o fază incipientă, de analiză a soluţiei optime pentru realizarea unei asemenea instituţii muzeale.

"Ce este cert este că am eliminat una din cele două variante de lucru, a rămas cula totuşi... o luăm în calcul, poate nu facem muzeu, dar poate o includem într-un traseu tematic Brâncuşi, în care este un obiectiv parte şi amenajat ca atare. Poate va fi un centru de interpretare al operei lui Brâncuşi", a mai spus Dragoş Neamu.

Totodată, acesta spune că Legea numărul 199 din 2015 pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" nu prevede "un termen de predare la cheie".

"Ne obligă să facem acest muzeu şi să demonstrăm faptul că am demarat procedura (...). Dar să fim bine înţeleşi, un proiect care implică o planificare muzeală, un concept, nu se realizează peste noapte. Să eliminăm din start această greşeală teribilă pe care o facem tot timpul, tăiem panglici, facem muzeul comunismului peste noapte şi lucruri de genul ăsta. Un muzeu nu se construieşte uşor, cu atât mai mult cu cât este vorba de Brâncuşi, cu atât mai mult cu cât nu avem colecţie Brâncuşi. Este o provocare teribilă, pentru că o să construim din nimic. Şi atunci lucrurile trebuiesc foarte bine primenite. Se va merge foarte mult pe o idee care practic intră în zona de inovaţie, de creativitate, pur şi simplu ne agăţăm de o idee genială, care să pună în valoare opera, atunci când n-ai ceva fizic, concret", spune Dragoş Neamu.

Totodată, Ministerul Culturii îşi propune să lucreze într-un mod "planificat" în privinţa realizării Muzeului Brâncuşi.

"Vrem să facem cum trebuie făcut, cu identificarea publicurilor ţintă, cu discuţii publice, cu comunitatea, cu oamenii. Vrem să identificăm care sunt stilurile de învăţare din zona respectivă, care sunt nevoile şi cum se pretează comunitatea la muzeu, să adoptăm discursul expoziţional, povestea. Chiar vrem să facem muzee cum se fac şi nu s-au făcut (în România, n.r.). Atâta timp cât noi ne-am bătut puţin mai mult joc de Brâncuşi, i-am refuzat donaţia şi am făcut tot felul de prostii în ceea ce priveşte relaţia cu el, măcar un muzeu să îl facem calumea", afirmă Dragoş Neamu.

Consilierul ministrului Culturii mai spune că soluţia pentru Muzeul Brâncuşi va fi identificată în 2016. "Cu siguranţă vom avea un proiect concret în acest an, dar probabil că ridicarea efectivă şi ocuparea spaţiului în funcţie de poveste se va face de la anul. Anul ăsta vom face povestea, vom identifica soluţia, pe ce ne bazăm, pe ce tip de patrimoniu, cărui public ne adresăm, ce personalitate dăm muzeului, care este tot brandingul din jurul lui", îşi propune Dragoş Neamu.

În ceea ce priveşte colecţiile care ar urma să fie expuse în viitorul Muzeu Brâncuşi, Dragoş Neamu speră să primească sprijinul unor mari instituţii muzeale din străinătate, precum Centre Pompidou din Paris şi The Museum of Modern Art (MoMA) din New York.

Discuţiile cu Centre Pompidou au fost deja demarate, în luna ianuarie, când ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, la Paris, cu directorul acestui important centru de artă, căruia i-a propus ca specialiştii instituţiei franceze să susţină înfiinţarea Muzeului Brâncuşi de la Târgu-Jiu. "Am discutat despre posibilitatea ca specialiştii acestui centru de arte să-şi ofere expertiza pentru înfiinţarea Muzeului Brâncuşi de la Târgu-Jiu. Totodată, am solicitat, în virtutea donaţiei făcute de Brâncuşi statului francez, ca Centrul să trimită cu titlu de împrumut lucrări ale marelui artist, pentru a fi expuse în noul muzeu", anunţa, la momentul respectiv, Vlad Alexandrescu.

Dragoş Neamu vrea să demareze şi discuţiile cu reprezentanţii MoMA, deoarece acest celebru muzeu are o colecţie foarte importantă dedicată lui Constantin Brâncuşi. "Este salvarea noastră. Dacă vrem să ne legăm concret şi de creaţii ale lui Brâncuşi, trebuie să mergem pe schemele de împrumut", a mai spus Neamu.

Totodată, Dragoş Neamu a insistat asupra faptului că Muzeul Brâncuşi va fi unul "cu adevărat modern şi adaptat tendinţelor". "Vrem să fie un muzeu care să ţină cont nu numai de persnalitatea lui Brâncuşi, dar şi de ce vor oamenii, pentru că prea mult avem muzee închise, academice, inhibante şi mai puţin interactive", a concluzionat acesta.

Demararea planurilor pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" vin în contextul în care ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat că Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii vor relua demersurile de înscriere a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Toate aceste demersuri au fost anunţate de Ministerul Culturii având în vedere că, vineri, se împlinesc 140 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Citeşte şi: Ministerul Culturii vrea să reia demersurile de înscriere a ansamblului Brâncuşi pe lista UNESCO

Citeşte şi: Filmul "Brâncuşi din eternitate", de astăzi, pe marile ecrane din Marea Britanie - VIDEO