Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti s-a deschis, cu sălile înţesate de artă şi de public: "Este mai complex decât pare, nu este un mall cultural" | GALERIE FOTO

VEZI MAI JOS GALERIA FOTO 

"Nu am greşit cu nimic faţă de planul nostru iniţial. Este exact aşa cum ne-am dorit. Nu este un proiect, este o realizare încă de la început. Aşa că suntem victimele perfecte. Nu avem nicio circumstanţă atenuantă şi vă aşteptăm să fiţi pe cât de buni, pe atât de răi", a spus Erwin Kessler, directorul MARe, marţi seară, în faţa mulţimii care se adunase pe colţul Bulevardului Primăverii cu Strada Heleşteului din Bucureşti.

"Muzeul este mai complex decât pare, nu este un mall cultural, cum li se spunea dimineaţă celor care l-au văzut şi au avut senzaţia că într-un spaţiu mic şi compact se află atât de multe lucruri şi îndesate. Este un muzeu care cuprinde o trecere în revistă a artei româneşti după 1965, pe două etaje. De câţiva ani deja, am produs expoziţii în mai toată ţara, de la Oradea la Constanţa, de la Muzeul Naţional de Artă al României până la Brukenthal", a explicat Erwin Kesler, care se ocupă de ani buni de dezvoltarea şi prezentarea colecţiei adunate de omul de afaceri Roger Akoury, ce este coloana vertebrală a MARe.

Colecţia permanentă a muzeului, "Diversitate stilistică cu răspundere limitată", începe de la expresiile provocatoare ale artiştilor care au alcătuit în anii ´90 grupul Rostopasca şi parcurge decenii de creaţie autohtonă, până la lucrarea "Lumi Nenumărate", de Ion Ţuculescu, din 1957, la etajul al doilea al MARe. De Ţuculescu este legat şi momentul de la care începe raportarea istorică a muzeului, 1965 fiind anul în care este organizată retrospectiva care l-a transformat pe pictor dintr-un artist care nu era pe placul regimului politic de atunci într-unul oficial.

"Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii '60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reuşitelor şi a compromisurilor artiştilor români în timpul dictaturii comuniste şi după căderea regimului, în 1989. În iulie 1965, la cel de-al IX-lea Congres al PCR, ideologia oficială s-a dezis de dogma realismului socialist în scopul de a încuraja 'diversitatea stilistică' în domeniul artelor, dar fără a depăşi limitele impuse de regim. Din acel moment, artişti ignoraţi până atunci, precum autodidactul Ion Ţuculescu, au fost transformaţi în eroi şi profeţi ai înnoirii. Artiştii mai tineri au preluat repede tehnicile şi mijloacele artei occidentale, de la abstracţie şi neoconstructivism la fotorealism şi de la performance la instalaţii şi land art", au arătat reprezentanţii muzeului.

În expoziţia permanentă apar lucrări-cheie de Ion Ţuculescu, Andrei Cădere, Nicolae Comănescu, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ştefan Bertalan, Roman Cotoşman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureşan, Ovidiu Feneş, Cristina David, Ion Bârlădeanu şi mulţi alţii.

"Este o colecţie permanentă pe două etaje, etajul 1 şi etajul 2, este o expoziţie temporară care se numeşte, nici nu avea cum să se numească altfel, «Rai din Iad», dedicată artei din zilele noastre şi unor probleme pe care le-am subintitulat «Arta românească, de la liturghie la blasfemie». Această expoziţie temporară este ca un sandviş care cuprinde în interior expoziţia permanentă despre care v-am pomenit înainte", au mai spus aceştia.

Expoziţia temporară "Rai din Iad" reuneşte mai bine de 20 de artişti români contemporani şi explorează reprezentările vizuale a spiritualităţii şi fenomenului religios din România ultimilor cincizeci de ani. "Convingerile şi credinţele religioase au fost puternic marginalizate şi controlate în timpul dictaturii comuniste. În pofida acestui lucru, a existat o renaştere neaşteptat de puternică a religiozităţii înainte, dar mai ales după căderea comunismului în 1989. Curatorul Cristian Vechiu analizează atât adeziunea militantă la universul iconografic şi liturgic ortodox, cât şi critica blasfematoare împotriva instituţiilor ecleziastice şi a practicilor religioase ale epocii", arată un text al muzeului.

În spaţiile dintre etajele MARe sunt expuse lucrările lui Jeff Wall din expoziţia "MEN". Este vorba despre o selecţie dintre cele mai reprezentative lucrări ale artistului canadian, din anii ´80 şi până acum. Jeff Wall este cunoscut pentru fotografiile sale de mari dimensiuni. În expoziţia de la MARe sunt fi incluse, printre altele, lucrări precum "The Thinker" (1986), "Mask Maker" şi "Listener" (ambele din 2015). "În ciuda majusculelor, «MEN» nu este despre bărbăţie. Solitudinea, depresia, istovirea, chiar nebunia şi ridicolul sufocă bărbaţii în preajma altor bărbaţi sau femei, în oraşe sau societăţi. Naraţiuni eliptice şi nostalgii muşcătoare cer empatie pentru gesturile lor retorice, vide", nota Erwin Kessler, care are şi calitatea de curator pentru proiectul lui Wall. Abordarea cronologică favorizează înţelegerea traseului artistului de la folosirea tehnologiei lightbox, din anii ´80, până la fotografia de mari sau mici dimensiuni din anii 2000. "Este pentru prima dată când Jeff îşi asumă un discurs tip enunţ şi nu un discurs suspendat. Este un discurs, nu despre virilitate, ci o întrebare asupra virilităţii şi masculinităţii, asupra rolului masculin în societatea noastră", a explicat Kessler.

După Jeff Wall, în 2019, vor expune la MARe Martin Creed şi Thomas Ruff. "În următorii ani vom comite mai multe expoziţii, atât româneşti, pe teme la fel de ciudate ca «Rai din iad», şi la fel de dispersate pe o arie antropologică, şi, la fel, vor fi însoţite de expoziţii internaţionale care vor merge întotdeauna pe o singură direcţie: artişti de prim ordin care au schimbat ceva în paradigma artei contemporane, cei care au schimbat ceva în felul în care se face, se expune şi este înţeleasă arta", a arătat Erwin Kessler la deschiderea muzeului.

Primul muzeu privat de artă din România (după muzeul Simu, în 1910) este deschis în Bucureşti, în Bulevardul Primăverii nr. 15. Are cinci niveluri, Auditorium, bibliotecă, cafeterie, shop şi grădină şi funcţionează ca o instituţie culturală privată, accesibilă publicului. Muzeul îşi propune ca, pe lângă expoziţia permanentă, să producă anual minimum două expoziţii temporare cu artă românească şi două expoziţii temporare cu artişti străini de renume, urmând ca ritmul să fie de trei expoziţii temporare/an din fiecare. Pe lângă expoziţii, MARe/Muzeul de Artă Recentă va derula un program de muzică şi film experimentale, va dezvolta biblioteca cu publicaţii din Europa dedicate artei contemporane, va desfăşura activităţi de cercetare şi va avea un program educaţional asumat.

Citeşte şi: INTERVIU: Martin Sodomka, despre succesul cărţilor sale pentru copii: Am mers împotriva curentului

Citeşte şi: Ministerul Culturii şi Centrul Naţional al Dansului Bucureşti au ajuns într-un blocaj de comunicare

Citeşte şi: Când începe pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva. Ce alte rămăşite sfinte vor fi aduse cu ocazia marii sărbători creştine

Citeşte şi: OSCAR 2019: 87 de pelicule, eligibile pentru nominalizarea la cel mai bun film străin. Ce lungmetraj românesc are şanse să intre în concurs | VIDEO