Muzeul Ţăranului ajută cu spaţii de depozitare Muzeul Literaturii, care urmează să fie evacuat

Potrivit sursei citate, specialiştii Muzeului Ţăranului Român au aflat cu deosebit regret că, până pe 15 iunie, data comemorării morţii lui Mihai Eminescu, nu a fost posibilă găsirea unei soluţii pentru punerea la adăpost a patrimoniului Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

"În această situaţie, fiind perfect conştienţi de valoarea inestimabilă a patrimoniului Muzeului Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional al Ţăranului Român pune la dispoziţia Muzeului Naţional al Literaturii Române, pe o perioadă limitată de timp, puţinele sale spaţii de depozitare rămase libere, pentru a proteja patrimoniul acestui muzeu", spune Virgil Niţulescu.

El precizează că acesta "este un gest de minimă solidaritate între muzeele României". "(...) şi aşteptăm ca Primăria Municipiului Bucureşti să găsească, în cel mai scurt timp posibil, o soluţie pentru aşezarea Muzeului Naţional al Literaturii Române într-un sediu adecvat", a mai spus Virgil Niţulescu.

Muzeul Literaturii Române din Bucureşti este în pericol iminent de a fi evacuat forţat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.

Patru manifestări de susţinere a MNLR s-au desfăşurat în ultimele două săptămâni în Bucureşti.

Un astfel de eveniment s-a desfăşurat pe 4 iunie, în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei. Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat atunci, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.

Întrebat atunci dacă a participat la discuţiile reprezentanţilor municipalităţii cu proprietarul clădirii în care funcţionează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul "nu are de gând să vândă". "Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiţia ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.

Directorul MNRL a mai spus că termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie. În opinia lui, acest termen va fi însă mult mai scurt. "Astăzi (4 iunie, n.r.) s-a tăiat apa şi nu pot, de mâine, să mai consider muzeul deschis. Nu pot să aduc oameni la serviciu fără apă", a explicat Ioan Cristescu.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire". "Pentru că nu poţi să permiţi cuiva, indiferent că e proprietar... Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietăţii, mai importantă este apărarea patrimoniului", a adăugat Cristescu.

Directorul MNLR a precizat şi că a discutat cu reprezentanţii Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, "câteva locaţii potrivite", însă nu există, deocamdată, o soluţie definitivă.

Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, pe 4 iunie, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri.

Pe de altă parte, pe 8 iunie, peste 20 de persoane, angajaţi ai Muzeului Literaturii, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului.

Totodată, peste 60 de persoane au participat, pe 10 iunie, la evenimentul "Recviem pentru Muzeu", organizat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) în faţa Muzeului Literaturii Române, unde membrii ARCEN au citit fragmente din Emil Cioran şi Mircea Eliade, în contextul în care instituţia ar putea fi închisă.

Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.

Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.

Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.