Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş, aleşi reprezentanţi ai salariaţilor în CA al Radioului Public

Totodată, Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu au fost desemnaţi membri supleanţi ai Nicoletei Balaci şi ai lui Adrian Doroş în CA al SRR, conform rezultatelor alegerilor.

Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş au candidat pentru membri titulari în CA al SRR, iar Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu, pentru membri supleanţi, din partea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Societatea Română de Radiodifuziune - sindicatul reprezentativ din instituţie. Nicoleta Balaci este preşedintele acestui sindicat.

Conform surselor citate, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Societatea Română de Radiodifuziune a obţinut la scrutinul organizat vineri în instituţie un număr total de 683 de voturi.

Pe locul al doilea la aceste alegeri, cu 213 voturi, s-a clasat Asociaţia Profesionale Radio, din partea căreia au candidat Răzvan Dumitrescu şi Mihai Anton Timariu, pentru membri titulari, şi Cristian Dragnea şi Dumitru Popescu, pentru supleanţi.

Pe locul al treilea, cu 136 de voturi, s-a situat Sindicatul Salariaţilor din SRR, din partea căruia au candidat Constantin Zubin Tudor şi Criprian Cristian Alexandru, pentru titulari, şi Tudor Janina şi Grecu Mirela, pentru supleanţi.

Pe următoarele locuri s-au clasat candidaţii independenţi Oana Rusu (74 de voturi) şi Sergiu Victor Şteţ (39 de voturi).

Potrivit articolului 58 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a alegerilor din SRR, în cazul în care cel mai mare număr de voturi este obţinut de o listă de candidaţi, aceştia sunt confirmaţi în procesul verbal în ordinea prezenţei pe liste.

Astfel, Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş sunt cei care s-au calificat pentru a fi membri titulari din partea salariaţilor în CA al Radioului Public. Ei vor ocupa însă aceste funcţii în CA al SRR după încheierea tuturor procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Astfel, sâmbătă până la ora 16.00 pot fi depuse contestaţii privind rezultatele alegerilor din SRR, urmând ca aceste contestaţii să fie soluţionate până la ora 20.00. Ulterior, urmează să fie validate rezultatele alegerilor.

Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societatii Române de Radiodifuziune, personalul angajat al instituţiei desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri în Consiliul de Administraţie, în cadrul unui scrutin organizat de conducerea SRR. Membrii CA, inclusiv cei doi aleşi de salariaţi, sunt desemnaţi însă ulterior, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Pentru numirea în CA se înaintează propuneri Birourilor Permanente ale celor două Camere, după cum urmează: grupurile parlamentare reunite din cele două Camere ale Parlamentului înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament; Preşedintele României, pentru un loc; Guvernul, pentru un loc; personalul SRR desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri, în cadrul unui scrutin organizat la nivelul instituţiei; grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale, pentru un loc.

Societatea Română de Radiodifuziune a organizat, vineri, alegeri pentru desemnarea, prin vot secret, a celor doi reprezentanţi ai salariaţilor în Consiliul de Administraţie al instituţiei.

Un echipaj de poliţie s-a deplasat vineri seară la sediul Radioului Public, ca urmare a primirii unei sesizări privind organizarea alegerilor organizate în instituţie, conform căreia pe spatele buletinelor de vot erau trecute numere, poliţiştii spunând că această problema nu este de competenţa lor.

Adrian Moise, actual membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea salariaţilor şi preşedinte al Sindicatului Unit al Salariaţilor - Radio România (SUS-Radio România), a declarat vineri seară, pentru agenţia MEDIAFAX, că un angajat al SRR a constatat că buletinul său de vot era numerotat.

Citeşte şi: Poliţia, sesizată în cazul alegerilor organizate vineri în Radioul Public

"Buletinul lui de vot avea numărul 789. Şi-a anulat votul. Ştiam că, conform articolului 19, litera d din Legea 41/ 1994 (privind organizarea şi funcţionarea SRR, n.r.), votul este secret. Dacă buletinul de vot este numerotat, cum mai este votul secret? Am chemat poliţia, am sunat la 112", a spus Adrian Moise. Acesta a mai spus că a primit semnale şi de la studiourile teritoriale ale SRR, potrivit cărora şi acolo buletinele de vot ar fi fost înseriate.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Poliţiei Capitalei au precizat că au primit o sesizare privind organizarea alegerilor de la SRR, conform căreia pe spatele buletinelor de vot erau trecute numere.

Un echipaj de poliţie s-a deplasat la sediul SRR, poliţiştii explicându-le reclamanţilor că această problemă nu este de competenţa lor şi că trebuie să se adreseze Comisiei Tehnice Interne.

Mariana Milan, preşedintele Comisiei tehnice pentru alegerile din Radioul Public, a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că numerotarea buletinelor de vot a fost făcută pentru securizarea şi păstrarea unicităţii acestora, neputându-se face corespondenţa între alegător şi buletinul său de vot.

Citeşte şi: Comisia alegerilor din Radioul Public: Numerotarea buletinelor de vot, necesară pentru securizarea lor

"Această procedură de numerotare a fost efectuată în cadrul tuturor alegerilor pentru alegerea reprezentanţilor salariaţilor în Consiliul de Administraţie, desfăşurate la nivelul SRR, adică şi în cadrul alegerilor din anii trecuţi, în 2010, în 2005. S-a procedat de fiecare dată la această numerotare a buletinelor de vot, având ca raţiuni unicitatea acestor buletine şi securizarea lor", a spus Mariana Milan.

Ea a spus că "nu se poate face corespondenţa între alegător şi buletinul său de vot, întrucât listele de alegători au fost prezentate pe structuri administrative".

"Fiecare listă de alegători prezentată pe structură administrativă a fost numerotată în funcţie de personalul respectiv. Au fost mai multe structuri administrative potrivit organigramei SRR şi fiecare listă de alegători (...) Nu avea cum să se facă legătura între numărul de pe lista de alegători şi numărul de pe buletinul de vot pe care-l primea. Nu exista această posibilitate. În momentul în care se dădea buletinul de vot, salariatul semna pentru primirea buletinului de vot, iar în momentul în care aducea ştampila îşi primea buletinul. În momentul în care se făceau înscrierile în cadrul listei de alegători se făceau sub atenţia salariatului, care semna să se vadă ce s-a menţionat în cadrul acelei semnături", a explicat Mariana Milan.

Ea a mai spus că listele de alegători au fost tot timpul la dispoziţia Comisiei tehnice, iar în momentul în care se făceau aceste însemnări existau observatori pentru a vedea ce menţiuni poartă listele de alegători. "Observatorii nu au identificat niciun fel de incident", a mai spus Mariana Milan.

"Mai mult, în cadrul procesului de votare au fost prezente pentru a primi buletine de vot şi pentru a vota mai multe persoane deodată şi erau mai multe persoane care şi primeau buletinele de vot deodată. Chiar au fost situaţii în care se aştepta, se trecea în cadrul listei de alegători şi se aştepta să primească buletin pentru că erau foarte multe persoane şi nu aveam atâtea cabine de vot şi nu se ştia când se va elibera cabina de vot ca să primească buletinul şi ştampila. Alegătorul semna în lista de alegători, dar nu se ştia ce buletin va primi pentru că se aştepta să primească ulterior buletinul şi ştampila de vot", a precizat Mariana Milan.

Pe de altă parte, contactată sâmbătă de MEDIAFAX, Nicoleta Balaci, preşedintele Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Societatea Română de Radiodifuziune, sindicatul reprezentativ din Radioul Public, a precizat că ea şi colegul său Adrian Doroş vor fi membri titulari ai CA numai după ce se parcurg toate etapele legale. "Noi de aceea am şi ales să mergem în echipă, pentru că ştiam care este forţa sindicatului", a spus Nicoleta Balaci.

Ea a precizat că rezultatele scrutinului "sunt mai mult decât grăitoare", în ciuda faptului că au fost provocate "artificii". "Dacă 1.200 de angajaţi au venit şi au votat, formaţiuni sindicale în afară de a noastră şi independenţi s-au înscris, au acceptat şi au adus masa lor de votanţi şi au votat, dacă rezultatele au fost atât de grăitoare - a fost o prezenţă la vot record pentru Radio România -, asta înseamnă că mesajul a fost luat foarte în serios (...). Ca o coincidenţă, persoana (Adrian Moise, n.r.) care a provocat scandalul este aceeaşi persoană care are, am înţeles, suta de procese, care dă cu noroi în Radio România de atâta vreme şi în angajaţi, care târăşte angajaţi Radio România la Poliţie, la DNA, la DIICOT, repet nu management, angajaţi Radio România, şi e aceeaşi persoană care prin acest scrutin pierde mandatul în Consiliul de Administraţie", a mai spus Nicoleta Balaci.

Pe de altă parte, Adrian Moise, actual membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public din partea salariaţilor şi cel care conduce SUS-Radio România, a declarat vineri după-amiază, pentru MEDIAFAX, că va contesta alegerile organizate în SRR.

De altfel, Moise s-a numărat, miercuri, printre cei care au contestat şi prevederile regulamentului în baza căruia sunt organizate aceste alegeri.

Adrian Moise a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că membrii Comitetului Director al SRR s-au întâlnit marţi seară şi au decis regulamentul acestui scrutin, potrivit căruia la alegeri nu pot candida şi persoane din afara Radioului Public, aşa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri organizate în instituţie. De exemplu, din actualul Consiliul de Administraţie al SRR, care îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii iunie, face parte şi Bogdan Hossu, o persoană din afara Radioului Public.

"(...) Am cerut să mi se dea regulamentul şi, după insistenţe de o oră şi jumătate la poarta radioului, au afişat regulamentul în care deja au făcut modificarea că nu pot fi candidaţi decât cei care sunt salariaţi în radio. Pentru că mie mi-au desfăcut contractul abuziv acum un an de zile şi pentru că termenul la proces îl am pe 13 iunie, în momentul de faţă mi s-a luat dreptul de a candida", a spus atunci Adrian Moise.

De asemenea, Adrian Moise a spus că, de când este în vigoare Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Radioului Public, este pentru prima oară când nu le este permis să candideze şi persoanelor din afara instituţiei, "încălcându-se astfel drepturile salariaţilor de a alege".

Pe de altă parte, şi ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul de Resurse Juridice şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind au spus, într-o scrisoare deschisă adresată Comisiilor de cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Senat şi Camera Deputaţilor, că intenţia conducerii Radioului Public este aceea de a organiza "un simulacru de alegeri" pentru desemnarea reprezentanţilor salariaţilor în CA. Totodată, cele patru asociaţii au cerut Parlamentului să analizeze legalitatea acestei decizii a conducerii SRR.

Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR, nu a putut fi contactat la momentul respectiv pentru a comenta acuzaţiile aduse.

Plenul Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului se vor reuni în următoarea perioadă pentru a numi un nou Consiliu de Administraţie al SRR.

În prezent, Consiliul de Administraţie al Radioului Public este format din: Ovidiu Miculescu (preşedinte-director general al SRR), Demeter Andras, Doina Tănase, Mihai Voicu, Mirela Ioana Fugaru, Ileana Savu, Ducu Bertzi, Ana Florea, Adelina Rădulescu, Maria Ţoghină, Adrian Moise şi Bogdan Hossu (ultimii doi din partea salariaţilor SRR).

Din CA a făcut parte şi Stejărel Olaru, care însă şi-a dat demisia din această funcţie. El a declarat pentru MEDIAFAX că demisia sa a devenit efectivă începând cu data de 1 aprilie, precizând că a luat această decizie "din motive profesionale".

Aceştia au fost numiţi membri ai CA al SRR de Parlament pe 29 iunie 2010, fapt pentru care mandatele lor se vor încheia la sfârşitului lunii iunie 2014.

Ovidiu Miculescu a fost validat de Parlament ca preşedinte-director general al SRR pe 3 iulie 2012, fiind susţinut pentru această funcţie de USL, după ce Demeter Andras a anunţat că renunţă la funcţia de preşedinte-director general al Radioului Public, mandat pentru care fusese numit în iunie 2010, fiind susţinut de UDMR. Deşi a renunţat la funcţia de preşedinte-director general, Demeter Andras şi-a păstrat calitatea de membru în CA al SRR.

Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.