O carte pe zi: „Civilizaţii” de Laurent Binet

Romanul lui Laurent Binet, al treilea pe care l-a publicat, a apărut în 2019 şi a fost încununat cu Marele Premiu al Academiei Franceze. Acum apare şi în româneşte, într-o excelentă traducere.

De la început trebuie să spunem că este o carte surprinzătoare, în care scriitorul francez apelează la ucronie şi îşi imaginează Europa cucerită de incaşi, pornind de la câteva întrebări: ce s-ar fi întâmplat dacă Cristofor Columb nu s-ar fi întors, triumfător, din expediţia sa în America? Ce s-ar fi întâmplat dacă incaşii, conduşi de regele lor Atahualpa, ar fi făcut călătoria inversă şi ar fi invadat Europa? Cum ar fi fost Vechiul continent astăzi şi societatea noastră contemporană?

Romanul se desfăşoară pe mai multe secole sugerate şi de cele patru părţi ale sale: Saga lui Freydis Eriksddottir, Jurnalul lui Cristofor Columb, Cronicile lui Atahualpa, Aventurile lui Cervantes (această ultimă parte fiind, chiar potrivit lui Binet, o pastişă a lui Don Quijote, articulată în jurul bătăliei de la Lepanto, din 1571).

Trei lucruri le-ar fi lipsit indienilor pentru a rezista conchistadorilor: caii, fierul şi anticorpii. Imaginaţi-vă că ar fi avut toate acestea, spune Laurent Binet - şi istoria lumii ar fi fost alta. I-a reuşit o mare frescă istorică, cu personaje istorice şi reale, sfârşind cu debarcarea incaşilor la Lisabona.

Spre anul o mie, Freydis Eiriksfottir, fiica lui Erik cel Roşu, pleacă din Groenlanda spre America, unde întâlneşte oamenii locului, pe care îi numeşte skraelingi şi cărora le transmite ştiinţa de a folosi fierul şi anticorpii, pe care aceştia îi dezvoltă după ce au murit pe capete de bolile aduse de vikingi. Secole mai târziu, Columb e făcut prizonier şi moare în insula Hispaniola, fără a a mai putea dezvălui Europei existenţa noului continent. O jumătate de secol după aceea, regele Atahualpa traversează Atlanticul şi ajunge la Lisabona puţin înaintea marelui cutremur. Incaşii găsesc un continent ros de certuri religioase şi lupte dinastice, în care se implică serios. Atahualpa ajunge împărat, intervine în luptele religioase, moare, continentul se schimbă. Uluitoare capacitatea lui Binet de a introduce personaje istorice care se comportă cu totul deiferit decât ştiam.

Povestea unei altfel de mondializări. O „odisee picarescă”, s-a mai scris, un roman plin de umor şi de idei îndrăzneţe şi o meditaţie melancolică asupra istoriei.

La un an de la publicare, omul de afaceri Matthieu Pigasse anunţa achiziţionarea drepturilor de adaptare ale romanului pentru o serie televizată, împreună cu un partener american.

„Am vizitat muzeele din Lima şi am fost fascinat de culturile precolumbiene – declara Laurent Binet. Apoi am citit cartea lui Jared Diamond, Arme, virusuri şi oţel, şi atunci am înţeles cum poate fi rezolvată problema acestei cărţi, ca într-un joc”.

„Ceea ce vrea să ne reamintească Binet este că detaliile de suprafaţă se pot schimba, însă ambiţiile imperiale sunt o constantă a istoriei, oricum ai privi-o” - The Guardian.

„Acest roman aduce în faţa cititorilor săi mari nume ale istoriei şi literaturii, care prind viaţă şi primesc şansa de a juca noi roluri” - Libération.

Laurent Binet – Civilizaţii. Traducere din limba franceză şi note de Claudiu Constantinescu. Editura Pandora M. 367 pag.