O carte pe zi: „Memoriile unui motan călător” de Hiro Arikawa

În tinereţile mele am citit o carte minunată (tradusă de un coleg şi prieten, Mihai Matei), apărută în româneşte în 1975. se numea „Motanul are cuvântul”, autor era un mare romancier japonez al erei Meiji, care a mai fost şi un maestru al poeziei haiku şi al basmelor, atât de cunoscut că portretul său a figurat pe bancnota de 1000 de yeni între 1984 şi 2004 - Sōseki Natsume. În romanul cu pricina, un motan lipsit de prejudecăţi e hotărât să trăiască printre oameni pentru a le observa traiul de zi cu zi. Născut pe o zi ploioasă, este primit într-o casă destul de modestă, tipică niponilor acelor vremuri (veacul al XIX-lea). Stăpânul său este profesorul Kushami, care predă limba engleză din manual. Observaţiile motanului despre vizitatorii, prietenii sau rudele stăpânului său rămân distante şi reci. Concluziile sunt de asemenea pisiceşti.

Inevitabil romanul pe care îl semnalăm astăzi ne-a amintit acea carte, deşi diferă radical de ea. Hiro Arikawa, născută în 1972, e o scriitoare a zilelor noastre. A debutat în 2004, a publicat destul, a primit şi premii, iar cartea de faţă a apărut în 2012 – imediat tradusă. În 2018 a fost transformată într-un film de succes. În paralel cu activitatea sa de scriitoare, Hiro Arikawa şi-a înfiinţat propria trupă de teatru, Sky Rocket.

Scriu editorii români: „Este povestea copleşitoare a unui tânăr care, însoţit de motanul său, călătoreşte pentru ultima oară de-a lungul Japoniei. Prin vocea nonşalantă a lui Nana, motanul vagabond care renunţă la viaţa trăită în libertate deplină, dar şi în pericol, pentru a intra în casa şi în sufletul lui Satoru, Hiro Arikawa ne face, cu inteligenţă şi umor, o demonstraţie desăvârşită a iubirii dintre oameni şi feline şi ne vorbeşte despre firele invizibile dar indestructibile care ne ţin legaţi de prieteni şi de familie.”

Un roman bine scris, din păcate trist.

„Un roman fascinant... la fel de bine controlat şi reconfortant precum – ei, bine – o pisică.“ — Sunday Telegraph

„Înţelepciunea şi stoicismul motanului-narator fac din acest roman o lectură captivantă. Temele centrale propuse de autoare sunt prietenia şi generozitatea faţă de oamenii şi de animalele pe care le iubim.“ — The Irish Times

„Toţi iubitorii de animale, şi nu numai ei, vor citi această carte cu recunoştinţă pentru memorabila surprindere a unor emoţii care ne înnobilează ca fiinţe umane.“ — The Guardian

Hiro Arikawa – Memoriile unui motan călător. Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei. Traducere din japoneză şi note de Raluca Nicolae. 253 pag.