Video OMUL ŞI GÂNDUL: Gura mare şi ghearele semidoctului. Interviu Caius Dobrescu - VIDEO

Caius Dobrescu despre, vai, ţărişoara noastră, naţionalişti, legionari, terorişti.

Fratele meu, nu eşti tu oare printre semidocţi? Adică, printre cei care trăncănesc, urlă, fac tămbălău, dar cu ştiinţă de doi bani. Am făcut un portret al semidoctului împreună cu profesor universitar Caius Dobrescu. De ce? Pentru că ne asaltează naţionalismul, terorismul, extremismul, anxietatea.

Este portretul Apostolilor Neamului Românesc: unu-i Gigi Becali, unu-i Dan Puric, unu-i Rareş Bogdan. Plâng, o zguduie, o dau grav, solemn. Că-i ţărişoara în pericol!

Hai, uite, portretul semidoctolui.
Cum ştii că unul este semidoct? Are gură mare, are gheare, îţi arată ghearele.

Uite gura lui cea mare!

Eugen Istodor: E prostul?
Caius Dobrescu: Nu e deloc un prost, dar poate să fie mult mai nociv decât un prost, în sensul că un prost este totuşi ingenuu, măcar îşi ştie locul şi mai ezită sau nu se pronunţă. Problema semidoctului este că el nu ştie că nu ştie şi atunci se lansează cu tărie şi de obicei convingerile confuze, contradictorii devin cele mai puternice şi vibrante. E foarte sincer în ce promovează.

Eugen Istodor: E manipulatorul?

Caius Dobrescu: Este cu atât mai eficient cu cât se auto manipulează, el chiar crede, se montează în timp ce vorbeşte, înfloreşte.

Uite, căpăţâna lui, fără dubii

Caius Dobrescu: Nu contează cât ştie. Contează atitudinea faţă de informaţii, de cunoaştere, de gândit, de reflecţie. Pentru că n-are îndoieli merge înainte, trece peste evidenţe ca un tanc sovietic. El trece peste complexitatea realităţii sau a moştenirii intelectuale, a trecutului şi a prezentului exact aşa, ca un tanc. Merge înainte fluerând, cu voie bună.

Gheare de semidoct

Caius Dobrescu: Are simţul cauzei, adică ajunge foarte repede la concluzii, sare la concluzii, cred că asta este problema. Nu există momentul acesta, al reflecţiei şi al îndoielii, sare la concluzii şi automat se simte un ,,războinic al luminii”. Vorba aia, ,,ieri întunericul, azi lumina! Gândeşte în termenii ăştia, de întuneric şi lumină, şi atunci îi cresc şi gheare.

Gură mare, cap fără dubii, gheare. Uite vietatea, te umple de purici

Eugen Istodor: Ce folos trage?

Caius Dobrescu: Se vorbeşte de capital simbolic, relaţiile pe care le ai, faptul că eşti foarte cunoscut, e ceva palpabil, ceva care poate să producă bani mai târziu, ceva care să se deconteze în tot felul de avantaje.

De ce atrag? Aici mergem la marele nostru Eminescu, şi la clasici, chestia asta că-i o sete care-l soarbe, cum zicea poetul. Spectacolul voinţei de a trăi, cum zicea Schopenhauer, în traducerea lui Maiorescu, voinţa oarbă de a trăi, asta e ceva care fascinează aşa cumva.

Becali, Puric& băieţii din servicii

Caius Dobrescu: Uite, într-un fel, de ce atrag. Acum, a cam trecut vremea lui Becali. Este greu de crezut că fără informaţii mai poţi face business adevărat în România. Dar şi el şi ceilalţi joacă cumva rolul ăsta de erou, de Sfântu Gheorghe care supune balaurul naţional, că el are soluţii la toate, el vede imediat conspiraţiile, vede păcălelile, şi aşa monstrul ăsta cu o mie de capete al informaţiei cade la picioarele lui, ştii, răpus de atâta claritate conspiraţionistă. Da, ăsta e balaurul lui, fiindcă îţi vin prostii pe acolo. Ocupaţiunea ta mentală după aia e la alte prostii.

Eugen Istodor: Am trăit în mitul ăsta al securistului deştept…

Caius Dragomir: Erau mulţi în admiraţia lui. Domnul Filip Teodeorescu, nu, ce minte, ce creiere! Sigur, operaţional putea fi inteligent, capabil. Dar, cum deschidea gura cum te făcea praf. Domle, ştie el. Noi şi ei, duşmanii, cum era, aşa ca hoţii şi vardiştii, ca pe vremuri. Deci, e un fel de esenţă puerilă, în jurul căruia poţi să ambalezi foarte multe informaţii şi să-ţi iei un aer de acesta, tot cunoscător. Mai sunt şi acum moştenitori ai acestei matriţe.

Antidotul împotriva semidoctului

Fratele meu, să ai dubii, să-ţi pui întrebări nu este vreo slăbiciune, vreo boală, declară profesorul Dobrescu. Nu e ca la box, să ai momentul de ezitare şi pac!, ţi-a dat un uppercut, şi te-a terminat. În cele ale spiritului eu cred că dubiul de fapt te întăreşte, te face mai puternic.

Eugen Istodor: Cum dobândeşti dubiul?

Caius Dobrescu: Uite, cazul terorismului. Pune-ţi întrebări despre Celălalt, cel care se află de partea cealaltă a baricadei, duşmanul pe care îl construieşte ca fiind răul absolut. De fapt, e o fiinţă atât de diferită de mine? Eu în locul lui ce-aş face? Sigur că nu orice poate fi acceptat şi, cum să zic, justificat, nici deoparte, nici de cealaltă, dar nu cred că poţi să ai o relaţie normală, civilizată şi umană cu celălalt, dacă nu faci efortul elementar de a te pune în locul lui. Adică, dacă noi am fi maghiari, am sări în sus de fericire de 1 decembrie, când e Ziua Naţională a României? Pentru că Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul ei… Un om normal poate să-i ceară aşa ceva altui om normal? Orice am simţi, sigur că avem valorile noastre şi perspectiva noastre asupra istoriei, dar putem oare să nu facem acest efort minimal, esenţialmente uman, zic eu, de a te pune în locul celuilalt, de a te întreba ce aş face eu în locul lui?

CINE ESTE CAIUS DOBRESCU?

Profesor, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti

Sfera preocupărilor academice:

Mişcarea de avangardă artistică, literară şi intelectuală şi impactul ei politic; studiul interdisciplinar al violenţei simbolice; mişcări sociale şi intelectuale alternative în Europe Occidentală şi de Est, după cel de-al doilea război mondial; istoria intelectuală a Reformei şi Epocii Luminilor; naţionalismul est-european şi balcanic; studiul interdisciplinar şi comparativ la proceselor de modernizare; modernizare politică, instituţională şui culturală în Europa de Est şi Balcani; implicaţiile intelectuale şi politice ale tranziţiei de la comunism la societatea democratică; originile culturale ale terorismului şi ale ideologiilor teroriste; politicile culturale ale Uniunii Europene; turism cultural

Studii:

1988,
Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, cu specializarea română-engleză.
Lucrare de diplomă: Postmodernismul – un model intern şi extern al schimbării

1990-1991,
Bursier ‘Herder’ al Fundaţiei VFS, Hamburg, la Universitatea din Viena
Tema de studiu: O abordare comparativă a deconstrucţionusmului şi teoriei actelor de vorbire ; istoria culturală şi intelectuală a Vienei fin-de-siècle.

1992-1999
doctorand al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti

Experienţă didactică:

1991-1998,
Asistent asociat (1991-1992) şi apoi asistent la secţia de filologie a a Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii ‘Transilvania’ Braşov.
Seminarii şi cursuri susţinute:
Imaginea puterii în literatura română veche ; Mihai Eminescu şi dilemele romantismului ; Caragiale şi modernitatea ; Literatură şi ideologie în Europa şi America, 1890-1970.

1998 – 2004
Lector la secţia de filologie a a Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii ‘Transilvania’ Braşov.
Cursuri susţinute:
Literatură comparată: Originile modernităţii. O istorie intelectuală contrastivă a diferitelor specii de raţionalism, de la Reformă la romantismul timpuriu (anul III)
Istoria literaturii române : ‘Rasă’ şi ‘clasă’ în spaţiul cultural românesc 1900-1918 (anul II)
Opţional : Turism cultural (dimensiunea multi- şi interculturală a turismului) (anul III)

2001 – semestrul de vară
Profesor invitat la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti – cursul Instituţii şi organizaţii culturale europene (secţia ‘Studii culturale europene’)

2003 – semestrul de iarnă
Profesor invitat la Facultatea de Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca – cursul Identitatea cultrală a burgheziei moderne

2004 –2008
Conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii ‘Transilvania’ Braşov.

2008 –
Profesor, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti
Cursuri susţinute: Teoria literaturii; Literatura şi teoria politică; Literatura şi teoria secularizării; Literatura şi turismul cultural; Politici şi instituţii culturale europene; Dinamica culturală a globalizării

Citeşte şi: OMUL ŞI GÂNDUL: Alexandru Nicolae, campionul lumii la prăjit cafea

Citeşte şi: OMUL ŞI GÂNDUL: Marin Hondrari şi „Războiul Mondial al Fumătorilor”. Tutun, amor, modelul omenesc

Citeşte şi: Omul şi Gândul: Experienţa Dragoş Lumpan şi Ultima Transhumanţă