Parlamentul European a adoptat raportul eurodeputatului Renate Weber privind libertatea mass-media

Raportul Weber este unul de iniţiativă, fiind adoptat sub forma unei rezoluţii nelegislative a PE, ceea ce înseamnă că prevederile sunt recomandări fără caracter obligatoriu pentru statele membre.

De asemenea, raportul cere Comisiei Europene monitorizarea modului în care în statele membre este respectată libertatea presei.

"Motivul pentru care raportul există este tocmai pentru că acest Parlament ar fi dorit să vadă o reacţie mai puternică din partea Comisiei - şi mai ales din partea comisarei pentru drepturi fundamentale (Viviane Reding - n.r.) - ori de câte ori libertatea presei a fost ameninţată, în oricare dintre statele membre", a afirmat Weber, în plenul PE.

La dezbaterea de la Strasbourg a fost prezentă Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru agenda digitală, care a anunţat că se va ţine cont de recomandarea privind monitorizarea libertăţii presei în statele UE.

"Urmează să alocăm un grant pentru implementarea Instrumentului de Monitorizare a Pluralismului Media, în 2013. Acest instrument ne va oferi o imagine de ansamblu mult mai coerentă cu privire la zonele din Europa în care pluralismul este în pericol. În acelaşi timp, lucrăm la implementarea programului-pilot al Centrului European pentru presă şi libertatea mass-media, pentru care intenţionăm să lansăm apelul pentru propuneri foarte, foarte curând", a afirmat Kroes.

Weber i-a mulţumit acesteia pentru sprijinul său constant în favoarea libertăţii presei, însă a criticat lipsa de reacţie a Comisiei Europene, în general.

Citeşte şi: Raportul Weber cere statelor UE legislaţie împotriva infiltrării în redacţii a agenţilor

Raportul cuprinde şi o recomandare către statele membre UE să adopte legislaţie internă cu privire la prevenirea infiltrării agenţilor de informaţii acoperiţi în redacţiile de ştiri, articolul fiind inclus la cererea organizaţiei ActiveWatch din România. "Aceste practici pun în mare pericol libertatea de exprimare, având în vedere că acestea permit supravegherea redacţiilor de ştiri, generează un climat de neîncredere, împiedică strângerea de informaţii, ameninţă confidenţialitatea surselor şi, în cele din urmă, încearcă să informeze eronat şi să manipuleze publicul, precum şi să discrediteze credibilitatea mass-media", se arată în rezoluţia PE.

Eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu, raportorul din umbră al PPE pentru iniţiativa lui Renate Weber, a criticat în februarie, cu ocazia adoptării raportului în Comisia LIBE a PE, acest articol privind agenţii acoperiţi din redacţii. Marinescu a explicat că este "absolut de acord" că nu trebuie susţinută infiltrarea în mass-media de către serviciile secrete a unor ofiţeri acoperiţi, însă i se pare "complet stupidă" solicitarea adresată ţărilor membre UE să emită legislaţie care să prevină acest lucru.

"Amendamentul cere legislaţie, adică să pui în legea serviciilor secrete că nu au voie să infiltreze ofiţeri sub acoperire în redacţii. Nu cred că se poate face asta reglementat prin lege, că e vorba de ofiţeri acoperiţi. Cum controlezi asta?", a spus eurodeputatul PDL. Marinescu a arătat că, dacă în legea care reglementează activitatea serviciilor secrete se va introduce această menţiune, "atunci se vor trezi şi alţii că nu au voie ofiţerii acoperiţi în industria nu ştiu care sau domeniul nu ştiu care".

Rezoluţia iniţiată de Weber mai recomandă ca "jurnaliştii să fie protejaţi împotriva presiunilor, intimidării, hărţuirii, ameninţărilor şi violenţei", subliniind importanţa asigurării independenţei jurnaliştilor, "atât faţă de presiuni interne - din partea editorilor sau proprietarilor media, cât şi externe - din partea unor lobby-uri politice, economice sau a altor grupuri de interese".

"Ne îngrijorează în mod serios faptul că jurnaliştii sunt din ce în ce mai des victime ale presiunii, hărţuirii şi chiar violenţei - şi facem apel la autorităţile din fiecare stat membru să se asigure că jurnaliştii pot relata fără constrângeri şi în condiţii de siguranţă. Un atac împotriva unui jurnalist trebuie să fie considerat un atac la adresa libertăţii presei şi împotriva dreptului cetăţenilor la informare - prin urmare ar trebui să fie imediat anchetat şi sancţionat", a spus Weber.

Ea s-a referit şi la confuzia creată în România de decizia Curţii Constituţionale privind re-incriminarea calomniei şi insultei. "Ar trebui să evităm situaţii ca cea petrecută în ţara mea, România, unde, după şapte ani în care calomnia şi insulta nu au mai fost sancţionate de Codul penal, acum, în urma unei foarte recente decizii a Curţii Constituţionale, s-a creat o confuzie generală cu privire la re-incriminarea acestora. De altfel, raportul invită toate statele membre în care insulta mai este încă o infracţiune să o dezincrimineze cât mai curând posibil", a spus eurodeputatul PNL.

Potrivit raportului, conceptul de pluralism media acoperă un spectru larg de aspecte, precum interzicerea cenzurii, protecţia surselor şi a avertizorilor de integritate, problemele legate de presiunea exercitată de actorii politici şi de cei economici, transparenţă, condiţiile de lucru ale jurnaliştilor, autorităţile de control media, diversitatea culturală, dezvoltarea noilor tehnologii, accesul nerestricţionat la informaţie şi comunicare, accesul necenzurat la Internet şi decalajul digital.

Raportul solicită statelor membre şi UE elaborarea unor proceduri şi mecanisme pentru alegerea şi numirea managerilor din mass-media publice, consiliile de administraţie, consiliile mass-media şi conducerea organismelor de reglementare, având la bază transparenţa, meritele profesionale, experienţa incontestabilă şi care să asigure profesionalism, integritate, independenţă în detrimentul criteriilor politice şi partizane.

De asemenea, raportul solicită norme care să asigure rezolvarea situaţiilor de conflict de interese, de genul celor rezultate din întrepătrunderea funcţiilor politice cu cele de control asupra unor instituţii mass-media şi, în special, să asigure că proprietarii conglomeratelor media sunt întotdeauna cunoscuţi în mod public, pentru a se evita conflictele de interese.

Potrivit raportului, "trebuie acordată atenţie nivelului de concentrare a proprietăţii asupra mass-media în statele membre", subliniind că "proprietatea asupra media şi managementul ar trebui să fie transparente şi nu concentrate", deoarece "concentrarea de proprietate pune în pericol pluralismul şi diversitatea culturală şi duce la uniformizarea conţinutului media".

"Avem nevoie de transparenţa proprietăţii asupra mass-media. Avem nevoie să prevenim concentrarea excesivă a mass-media. Avem nevoie de reguli pentru a soluţiona corect conflictul de interese care rezultă din întrepatrunderea funcţiilor politice cu cele de control asupra unor instituţii mass-media. Avem nevoie de independenţa organelor de supraveghere mass-media. Avem nevoie de jurnalişti. Nu pentru a scrie lucruri frumoase despre noi, ci pentru a ne menţine pe noi toţi informaţi şi pentru a ne menţine pe noi, politicienii, sub control. Trebuie să ne asigurăm că jurnalistii îşi pot face meseria. Aceasta este concluzia raportului nostru", a concluzionat Weber.