Petiţia prin care Cărtărescu şi Vancu cer independenţa Institutului Cultural Român, depusă la Preşedinţie

"Petiţia iniţiată de Mircea Cărtărescu şi de mine e acum depusă la Preşedinţie", a scris Radu Vancu pe contul său de Facebook. Prin această petiţie, intitulată "Pentru renaşterea ICR", cei doi cer redarea prestigiului şi a importanţei Institutului Cultural Român şi scoaterea instituţiei de sub "mutilanta tutelă politică".

"În decurs de o săptămână, petiţia pentru renaşterea ICR a fost semnată de peste 3.500 de artişti şi intelectuali români: scriitori, regizori, artişti plastici, actori, muzicieni, profesori universitari, cercetători, jurnalişti -, nu există, practic, o altă petiţie culturală care să fi întrunit o adeziune atât de largă", mai menţionează acesta.

"Suntem convinşi că se vor găsi soluţiile politice şi juridice necesare pentru a remedia situaţia Institutului Cultural Român în sensul arătat în petiţia noastră. Cel mai mult ne bucură solidaritatea reacţiei la ideea petiţiei. Mitul eternei discordii printre artiştii şi intelectualii români a fost, cum se zice, «busted». Vă mulţumim tuturor semnatarilor pentru asta", a încheiat Vancu.

Mesajul celor doi scriitori conţine şi câteva puncte care, dacă ar fi puse în aplicare, ar duce - în opinia lor - la recuperarea acestei instituţii. Astfel, este menţionată necesitatea unui "management profesionist, selectat transparent", independenţa instituţiei de ambasade, necesitatea de a atrage fonduri europene şi de a genera venituri proprii, ca banul public să nu mai fie intersectat cu interese ce nu au de-a face cu sectoarele culturale şi creative, "o viziune largă a culturii, axată pe artă contemporană (...), nu o instituţie sufocată de lipsă de viziune şi proastă administrare".

"În opinia noastră, două sunt cele mai performante instituţii create în România de după 1989. Prima este DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie, n.r.). A doua, Institutul Cultural Român. Sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, ICR a fost, între 2005 şi 2012, o instituţie modernă, deschisă, respectată la nivel european. A pus literatura română pe hartă, prin programe care făceau să apară în fiecare săptămană, undeva în lume, o traducere din literatura română. A adus uriaşe servicii filmului, muzicii, artelor vizuale", se mai arată în petiţie.

"În 2012, această instituţie performantă a fost decapitată şi ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesionişti şi s-a umplut de sinecurişti. Cei care au nimicit ICR sunt aceiaşi politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison", afirmă cei doi în petiţia publicată pe 12 noiembrie.

În încheiere, Cărtărescu şi Vancu îi transmit preşedintelui Iohannis: "a sosit clipa să înapoiaţi ICR celor ce sunt în mod simbolic proprietarii săi: profesioniştii culturii, creatorii şi, în primul rând, contribuabilul român".

Citeşte şi: Mircea Cărtărescu şi Radu Vancu cer asigurarea independenţei ICR într-o petiţie adresată lui Iohannis

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde, în prezent, 18 filiale - Beijing, Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin. În luna octombrie, Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, înfiinţarea la Copăceni, raionul Sângerei, a unei filiale a Institutului Cultural Român de la Chişinău.

Ministerul Afacerilor Externe se ocupă, ca în cazul tuturor filialelor din străinătate ale ICR, de partea logistică, iar Institutul Cultural Român este responsabil cu realizarea programelor culturale.