Preferinţele bucureştenilor: cinematograful şi teatrul, în top. Revistele, mai puţin interesante

Informaţiile despre preferinţele bucureştenilor dezvăluite în primul studiu de consum cultural realizat la nivelul oraşului Bucureşti de către echipa Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) au fost prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, organizată la sediul ARCUB.

La conferinţă au participat Mihaela Păun, directorul ARCUB, Oana Radu, consultant independent pentru strategie culturală ARCUB, Carmen Croitoru, director general al INCFC, şi Anda Becuţ, director al Direcţiei cercetare şi formare profesională, în cadrul INCFC.

Studiul a fost comisionat de ARCUB-Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în vederea realizării strategiei culturale, o condiţie necesară în vederea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Potrivit studiului, doi bucureşteni din zece nu au fost nici măcar o dată la un eveniment cultural în ultimul an, în timp ce tot doi din zece declară că participă la evenimente culturale mai des de trei ori pe lună. Pe de altă parte, teatrul şi cinematograful sunt în preferinţele bucureştenilor, 46% şi, respectiv, 45% dintre ei preferând aceste forme de cultură. De asemenea, şase din zece bucureşteni spun că au citit măcar o carte în ultimele 12 luni, în schimb numai unul din zece a citit o revistă.

Acest studiu şi-a propus să evalueze practicile de consum şi profilul consumatorilor de cultură din Capitală printr-un sondaj de opinie realizat în perioada iulie-august 2015, pe un eşantion de 1.068 de persoane, cu vârsta de peste 14 ani, cu o eroare de maximă de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul abordează teme de actualitate cum ar fi consumul cultural domestic şi în spaţiul public, cultură digitală, aşteptările şi motivaţiile populaţiei de consum sau non-consum, percepţiile locuitorilor cu privire la patrimoniul cultural material şi imaterial din Bucureşti, calitatea vieţii şi valorile culturale urbane.

Mihaela Păun, directorul ARCUB, a spus că nu a existat până în acest moment o stategie culturală pentru oraşul Bucureşti, proiectul s-a ivit în urma condiţiei pentru eligibilitatea în cadrul concursului pentru Capitală Europeană a Culturii 2021.

"Acest studiu de consum cultural a încercat să determine, la nivel larg, preferinţele şi aşteptările legate de perspectivele culturale, dar şi o analiză a petrecerii timpului liber, cum se declină în practicile culturale, precum şi atitudinea bucureştenilor legată de candidatura pentru Capitală Europeană a Culturii. Au fost puse şi întrebări despre viziunea bucureştenilor faţă de valorile europene. Barometrul de consum cultural a inclus şi studii calitative care au urmărit soluţii şi cauze ale unor spectre culturale problematice", a spus şi Oana Radu.

La rândul său, Carmen Croitoru a afirmat că dinamica în domeniul cultural trebuie monitorizată pe intervale de timp, deoarece consumul cultural este o amprentare a mentalităţii generale a orăşenilor, ce transpare din practicile comunităţii în funcţie de variaţiile sociale, politice, de comportament, rezultatul unui asemenea studiu reflectând autentic viaţa oraşului, statistic şi calitativ.

Anda Becuţ a prezentat metodologia şi rezultatele studiului de consum cultural. Astfel, obiectivele studiului au fost identificarea nivelului de consum cultural domestic şi public, analiza şi profilarea consumatorilor de cultură. Chestionarul a cuprins aproximativ 80 de întrebări, iar aplicarea a constat în interviuri faţă în faţă la reşedinţele respondenţilor, iar validitatea datelor a fost verificată, de asemenea, telefonic.

Înainte de debutul studiului, a fost configurată infrastructura domestică, dezvoltată pentru Bucureşti. Un procent ridicat de servicii media facilitează accesul la informaţii culturale. Conform studiului, în Bucureşti, mai mult de un sfert din populaţie alocă privitului la televizor în medie două ore zilnic. În ceea ce priveşte accesarea ofertei culturale, 23,7% dintre respondenţi intră pe internet o dată sau de două ori pe lună (pe computer/tabletă/telefon) pentru a căuta informaţii despre evenimente culturale.

Totodată, potrivit studiului, în Bucureşti nu predomină un singur tip de cultură, ci preferinţele pentru produsele culturale îmbină cultură de masă cu cea elitistă, căci bucureştenii merg în procent mare la cinema şi la teatru. Mersul la cinematograf de cel puţin o dată sau de două ori pe an sau mai des este cea mai răspândită formă de consum cultural din Bucureşti în 2015. În top trei preferinţe de consum cultural al bucureştenilor se situează mersul la teatru, cu un procent de 41,5% pentru frecvenţa de una-două ori pe an sau mai des, după mersul la cinematograf şi participarea la sărbători sau evenimente locale.

Mersul la cinematograf este preferat de bucureşteni, consumul de teatru variază în funcţie de tematica piesei, mulţi preferând să meargă la comedii şi teatru clasic, în timp ce pentru spectacolele contemporane sunt mai puţini consumatori.

În ceea ce priveşte consumul de operă şi operetă ca mărci ale culturii elitiste, acesta a înregistrat la nivelul oraşului Bucureşti, în 2015, aceeaşi tendinţă constantă de non-consum precum cea înregistrată la nivel naţional în ultimii patru ani, potrivit Barometrului de Consum Cultural. Vizita la muzee este preferată de cei care practică în general activităţi intelectuale, în proporţie de 30%, pentru cei care au declarat că merg o dată sau de două ori pe an sau mai des.

Festivalul Zilele Bucureştiului, Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, Festivalul "George Enescu", Festivalul Naţional de Teatru şi Festivalul de Muzică Veche Bucureşti se numără printre manifestările preferate de bucureşteni, situându-se pe primele cinci locuri conform procentajului.

În ceea ce priveşte hobby-urile, majoritatea populaţiei practică activităţi de dans, fotografie, scrie poezii, proză şi participă la activităţi de meşteşuguri culturale.

Pentru analiza canalelor de comunicare, principalele medii de accesare sunt reprezentate de reclamele TV şi radio (78,5%), respectiv familia (42,8%) şi colegii (32,2%), dar şi de site-urile de socializare (29,8%). Procente mai mici sunt înregistrate de reviste culturale (11,7%) şi de broşuri (18,1%).

Gradul de satisfacţie cu privire la evenimentele culturale arată o tendinţă de mulţumire, din perspectiva evenimentele desfăşurate în aer liber sau în spaţiul public. Principalele bariere în cazul frecventării evenimentelor culturale sunt costurile, timpul liber, însă tendinţa este de creştere în legătură cu consumul cultural.

Pe primele trei locuri, atunci când bucureştenii au fost întrebaţi de obiectivele de patrimoniu cultural vizitate în Capitală, figureză Ateneul Român, Palatul Parlamentului/ Casa Poporului şi Arcul de Triumf.

Din perspectiva gradului de mulţumire faţă de caracteristicile urbane ale oraşului Bucureşti, 82% dintre cei chestionaţi au fost de acord că acesta este un oraş aglomerat şi nu foarte curat.

Pe de altă parte, un procent mai scăzut (în jur de 20%) dintre bucureşteni participă la evenimente culturale ale minorităţilor.

Conform aceluaişi studiu, cei mai mulţi dintre bucureşteni au rude apropiate sau îndepărtate care lucrează în străinătate, în principal în ţări membre ale Uniunii Europene.

Întrebaţi de similitudinile culturale cu europenii, bucureştenii au amintit, în primul rând, ospitalitatea, credinţa în Dumnezeu, gastronomia, performanţele sportive, talentul artistic şi libertatea de exprimare.

Pe de altă parte, 34% dintre bucureşteni sunt la curent cu candidatura depusă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Întrebaţi în ce măsură li se pare că Bucureştiul merită acest titlu, în jur de 50% din bucureşteni au spus că oraşul este îndreptăţit să îl primească.

"Locuitorii din oraşul Bucureşti sunt orientaţi preponderent spre consumul cultural domestic şi manifestă un tip de consum cultural de bricolaj. Există un grup fidel de participaţi la evenimentele culturale în spaţiu public, care are aştepări privind creşterea accesibilităţii în termeni financiari şi de spaţiu. Consumul cultural în spaţiul public este concentrat în centrul oraşului, cu nivel foarte scăzut în cartiere. Există potenţial relativ mare pentru creşterea dimensiunii publicului fidel, prin strategii culturale bazate pe studii de profunzime, pentru identificarea paşilor care trebuie urmaţi pentru activarea publicului latent", se spune în concluziile generale ale acestui studiu.

Citeşte şi: Ciprian Costin, un român din Los Angeles, combină arta cu tehnologia într-un show epic, la Bucureşti - VIDEO

Citeşte şi: Primăria Capitalei: Nu spune nimeni cum periclitează reorganizarea ArCuB candidatura la titlul de Capitală Culturală

Citeşte şi: Apel: Prin reorganizarea ArCuB gestionarea candidaturii la titlul de Capitală Culturală este imposibilă