Procesul în care Remeş cere daune pentru divulgarea probelor din dosarul "Caltaboşul", suspendat

Instanţa Tribunalului Bucureşti a decis, în 17 februarie, suspendarea procesului civil pînă la soluţionarea definitivă a dosarului penal, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ). Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

În 14 februarie 2012, fostul ministru Traian Remeş a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru fapte de corupţie, de către un complet de trei judecători al ICCJ, decizia putând fi contestată la completul de cinci magistraţi al instanţei supreme.

În urmă cu patru ani şi jumătate, respectiv în 10 octombrie 2007, în timpul cercetărilor penale ale DNA, TVR a difuzat în jurnalul de la ora 19.00 imagini de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic lui Remeş, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii.

Decebal Traian Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul naţional de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureşan.

Ulterior trimiterii sale în judecată în dosarul de corupţie, fostul ministru a dat în judecată SRTv, DNA, Administraţia Prezidenţială şi pe preşedintele statului, Traian Băsescu, precum şi pe şeful ştirilor TVR din acea perioadă, Rodica Culcer, cerând zece milioane de lei pentru divulgarea probelor din acest caz.

Decebal Traian Remeş a depus în 6 octombrie 2010 o cerere la Secţia a III-a Civilă din Tribunalul Bucureşti în care îi acţionează în judecată pe Traian Băsescu, Rodica Culcer, DNA, Societatea Română de Televiziune şi Administraţia Prezidenţială.

În acest proces civil fostul ministru cere instanţei admiterea acţiunii şi obligarea acestor persoane şi instituţii la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral şi vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care ulterior a fost deferit justiţiei pentru fapte de corupţie.

Citeşte şi: Foştii miniştri Decebal Traian Remeş şi Avram Mureşan, condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu executare

Remeş arată în acţiune că prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video şi pasaje audio, denumit "Flagrant" i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamnetale ocrotite de Constituţia României dar şi de pactele şi tratatele europene şi internaţionale, precum "dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputaţie, prestigiul şi dreptul la viaţă privată".

Prin acţiunea depusă la instanţă Remeş cere Tribunalului Bucureşti "încetarea actelor de defăimare la adresa" sa precum şi obligarea celor nominalizaţi la publicarea pe propria cheltuială a deciziei instanţei într-un ziar cu tiraj naţional, după rămânerea definitivă a sentinţei.

"Ulterior înregistrările au stat la baza rezoluţiei procurorului Claudiu Dumnitrescu, din ianuarie 2008, de începere a urmăririi penale pentru trafic de influenţă iar apoi în 6 iunie 2008 am fost trimis în judecată", mai notează Remeş, care arată că, prin difuzarea probelor audio-video de către postul public de televiziune înainte de începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată acestea şi-au pierdut caracterul nepublic sau secret.

Remeş mai arată în documentul citat că prin divulgarea de probe înainte de finalizarea acestor etape se creează "tentaţia" părţilor de a denatura, deforma sau distruge probele sau de a "mistifica adevărul".

Fostul ministru mai notează că, potrivit legislaţiei penale în vigoare şi potrivit normativelor europene în domeniu, o persoană este prezumată nevinovată până la momentul dictării de către o instanţă a unei decizii definitive de condamnare, situaţie premiză ce nu ar fi fost respectată în cazul său.

"Prin posedarea şi difuzarea înregistrărilor audio-video pe TVR s-au încălcat nepublicitatea, prezumţia de nevinovăţie precum şi celelalte drepturi invocate în introducerea acţiunii", mai notează Remeş în acţiune, arătând că îi găseşte responsabili de divulgarea acestor materiale pe Traian Băsescu, DNA şi Administraţia Prezidenţială.

Remeş explică în acţiune că preşedintele Traian Băsescu a trebuit să avizeze cererea procurorilor DNA de începere a urmăririi penale, aceasta făcându-se prin intermediul Preşedinţiei României.

"Traian Băsescu a fost sesizat în 8 octombrie 2007 cu cerea de începere a urmăririi penale iar, două zile mai târziu, în 10 octombrie 2007, TVR a difuzat aceste înregistrări. Rezultă de aici că preşedintele, Administraţia Prezidenţială şi DNA aveau aceste probe din dosarul penal astfel că de la cel puţin una dintre aceste instituţii ele au fost date TVR. Deci TVR, cu complictatea DNA, preşedintelui sau Administraţiei Prezidenţiale, a prezentat publicului probele din cadrul unui proces penal", a mai arătat fostul ministru al Agriculturii.

"Difuzarea a avut ca scop direct defăimarea mea înaintea unei soluţii definitive sau chiar şi a uneia de trimitere în judecată", mai notează Remeş în acţiune, arătând că "videoclipul dat pe post a condus ulterior la preluarea sa în ziare, reviste şi forumuri pe internet.

Răspâdirea materialului în sfera mass-media şi în mediul virtual, mai arată Remeş, i-a adus şi îi aduce şi în prezent atingere drepturilor sale, întrucât "şi la acest moment ele (probele audio-video - n.r.) se găsesc pe internet, pe site-ul www.youtube.com de exemplu, aducând o atingere permanentă".

Remeş mai arată că prin divulgarea acestor probe înainte de momentul legal i-ar fi fost afectat inclusiv dreptul la un proces echitabil în instanţă.

El mai notează în acţiunea sa că "libertatea de exprimare sub forma informării publice, prevăzută de Constituţia României nu constituie însă o libertatea absolută", precizând că "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea sau viaţa particulară".

"Aspectul relevant pe care solicit instanţei să îl constate este acela că difuzarea unor probe din acheta penală, în mod nelegal, nu constituie un demers jurnalistic", mai notează fostul ministru în documentul citat.

"Difuzarea imaginilor ce constituie probe din ancheta DNA este condamnabilă şi a depăşit limitele libertăţii de exprimare, încălcându-mi dreptul la un proces echitabil, a prezumţiei de nevinovăţie, aducând atingere reputaţiei persoanei şi afectându-mi grav prestigiul moral, demnitatea şi onoarea, discreditându-mă în faţa opiniei publice, cu efect direct în derularea afacerilor prin firmele la care sunt asociat, în accederea la funcţii de demnitatea publică şi la funcţie politică precum şi în cercul de prieteni şi al familiei mele", îşi încheie Remeş acţiunea.

În întâmprinarea depusă la dosar de Rodica Culcer, aceasta menţionează că acţiunea ar fi tardiv introdusă de fostul ministru în raport de "momentul naşterii presupusei fapte", respectiv difuzarea probelor pe postul public din 10 octombrie 2007. Potrivit sursei citate, termenul legal de introducere a unei astfel de acţiuni ar fi de trei ani, respectiv până în 10 octombrie 2010, astfel că acesta ar fi fost depăşit cu aproape un an, acţiunea fiind depusă la instanţă în 6 octombrie 2011.

În acelaşi document, Culcer mai arată că Remeş face speculaţii şi că nu aduce probe prin care să dovedească o eventuală scurgere de informaţii, el apelând la deducţii logice. Ea mai arată că TVR are "surse serioase de informare", fiind televiziunea publică şi că materialul "Flagrant" difuzat la acea vreme a respectat toate rigorile jurnalistice, constituţionale şi legale.

Într-o altă cerere de întâmpinare depusă la dosar de către DNA se arată că această instituţie nu a furnizat niciodată probe din acest caz sau altele, singura informare de tip public reprezentând-o difuzarea unui comunicat de presă ce respecta, de asemenea, toate rigorile cerute.