Scriitorul Alessandro Baricco se întâlneşte cu cititorii români pe 17 şi 18 mai

Marţi, 17 mai, ora 18:00, Alessandro Baricco va participa la o dezbatere la Institutul Italian de Cultură din Bucureşti alături de directorul acestei instituţii, Ezio Peraro. Evenimentul se va desfăşura în limba italiană. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Miercuri, 18 mai, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea romanului „Mireasa tânără”, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei" a editurii Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Lungu. Vor participa, alături de autor, Ezio Peraro, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, Cătălin Ştefănescu, scriitor, realizator TV, Gabriela Lungu, traducătoarea romanului şi Radu Paraschivescu, scriitor, traducător şi senior-editor Humanitas. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Accesul la evenimentul din librăria Humanitas de la Cişmigiu se face în baza unei rezervări la numărul de telefon 021.311.40.01 sau pe adresa de email cismigiu@humanitas.ro, în limita celor 100 de locuri disponibile, până la data de 18 mai, ora 18.30.

Cu magia, delicateţea şi virtuozitatea dintotdeauna ale artei sale, Alessandro Baricco propune în „Mireasa tânără” o neobişnuită poveste de dragoste, între doi tineri meniţi unul altuia încă din copilărie, recreând în acelaşi timp o lume gata să se năruie. Critica italiană a plasat romanul în seria cărţilor de mare succes ale autorului.

În aşteptarea Fiului rătăcitor care i-a fost hărăzit drept soţ, Mireasa tânără este iniţiată în arta iubirii în scene de un splendid erotism difuz. Alături de ea, în centrul naraţiunii lui Baricco trăieşte un personaj colectiv, Familia Fiului, cu figuri paradoxale, de un pitoresc rar întâlnit, din rândul cărora se detaşează Unchiul şi servitorul Modesto. La răstimpuri însă, îşi face apariţia un personaj improbabil şi surprinzător: naratorul, ale cărui nelinişti se materializează în povestea însăşi, conferind cărţii aura reflecţiei asupra meseriei de a scrie.

„Cum am putea defini romanul Mireasa tânără de Alessandro Baricco? O capricioasă şi foarte îndrăzneaţă poveste de dragoste, o fabulă suprareală, o expunere filozofico-libertină? Sau, mai simplu, încercarea unui Narator (inventat de Baricco) care tinde să-şi exorcizeze prin scris obsesiile?“, se întreba jurnalistul Lorenzo Mondo în cotidianul italian La Stampa.

Alessandro Baricco s-a născut în 1958 la Torino. Şi-a luat licenţa în filozofie cu Gianni Vattimo şi a studiat pianul la conservator. A publicat cronici muzicale şi două eseuri despre muzică bine primite de public: „Il genio in fuga. Sul teatro musicale di Rossini” (1988) şi „L’anima di Hegel e le mucche del Wisconsin” (1992). A debutat în literatură în 1991 cu romanul „Castele de furie” („Castelli di rabbia”; Humanitas Fiction, 2007) şi a devenit în scurt timp unul dintre cei mai citiţi şi iubiţi scriitori din Italia. Au urmat „Oceano mare” (1993), „Mătase” (Seta, 1996; Humanitas Fiction, 2015), „City”,(1999), „Senza sangue”, (2002), „Questa storia” (2005), „Emaus” („Emmaus”, 2009; Humanitas Fiction, 2012), „Mr Gwyn” (2011; Humanitas Fiction, 2014), „De trei ori în zori” („Tre volte all’alba”, 2012; Humanitas Fiction, 2015) şi „Mireasa tânără” („La Sposa giovane”, 2015).

A publicat cronici în mari ziare peninsulare (La Stampa, La Repubblica), adunate în volumele „Barnum 1” (1995), „Barnum 2” (1998), „Next” (2002) şi „Barbarii. Eseu despre mutaţii” („I Barbari. Saggio sulla mutazione”, 2006; Humanitas, 2009). De asemenea, a repovestit Iliada lui Homer şi Moby Dick al lui Herman Melville. A scris două texte pentru teatru: „Novecento” („Novecento. Un monologo”, 1994; Humanitas, 2002; Humanitas Fiction, 2013), după care Giuseppe Tornatore a realizat filmul „Legenda pianistului numit 1900”, şi „Davila Roa” (1996).

În 1993 a iniţiat o serie de emisiuni TV dedicate liricii, cu titlul „Dragostea e un pumnal“, prin care încerca să arunce o punte între lumea poeziei şi publicul larg. După experienţa din radio şi televiziune, a înfiinţat la Torino o şcoală dedicată tehnicilor narative, purtând numele „Pickwick“, în care abordează, împreună cu grupuri de tineri scriitori, problemele prozei în era computerului.

Citeşte şi: "Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră": Artiştii de azi şi Brâncuşi, într-o expoziţie

Citeşte şi: Despre cum ne ia de fraieri economia de piaţă

Citeşte şi: Culturalmente vorbind - Gigi Căciuleanu: „Dansul e cel mai frumos drum între două puncte“

Citeşte şi: Festivalul "Luna Bucureştilor": Poveşti şi întâmplări hazlii, călătorii în oraşul aristocratic, filme