ANAF a identificat 22.000 de persoane care au încasat 1,8 miliarde de lei prin trimiterea coletelor

Companiile de curierat sunt obligate de la 1 ianuarie 2023 să raporteze la ANAF, lunar, toate coletele cu plată ramburs.

În primele trei luni de la intrarea in vigoare a legii, circa 17 milioane de colete au fost trimise cu plata ramburs, în valoare totală de 5 mld. lei

Doar din datele unei companii de curierat, ANAF a identificat 22.000 de persoane care au încasat 1,8 mld. lei prin trimiterea coletelor cu plată ramburs şi care nu şi-au declarat veniturile.

Datele raportate de către com­paniile de curierat la ANAF arată că peste o trei­me din valoarea cole­te­lor ramburs trimise în pri­me­le trei luni din acest an, în valoare totală de 5 mld. lei, a fost încasată de persoane care nu şi-au declarat veniturile, notează ZF.

Astfel, Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, spune că, din datele de la o singură companie de curierat, au fost identificate 22.000 de persoane care au trimis colete cu plată ramburs în valoare de 1,8 miliarde lei şi nu şi-au declarat veniturile.

„Am identificat, doar din datele trimise de către o companie de cu­rierat, 22.000 de persoane fizice care au trimis colete cu plată ramburs, în valoare totală de 1,8 miliarde lei, şi nu au depus nicio declaraţie fisca­lă pentru acei bani“, spune Teodor Alexandru Geor­ges­cu, în cadrul conferinţei Courier & Postal Services Forum 2023.

De la 1 ianuarie 2023, companiile de curierat sunt obligate prin lege să ra­por­teze la ANAF toate datele despre cole­tele cu plată ram­burs. Raportarea a fost fă­cută în­ce­pând cu data de 1 ia­nuarie pentru servi­ciile prestate în decembrie 2022 de că­tre companiile de curierat. Astfel, în prime­le trei luni de raportare, ANAF a înregistrat circa 17 mili­oane de colete trimise cu plată ramburs, iar valoarea totală a acestora a fost de 5 mili­arde lei. Cu toate acestea, doar 23 de com­panii au raportat, fi­ind şi cele care au cea mai mare cotă din piaţă, însă sectorul de curierat numără 2.000 de companii în total.

„Încă suntem departe de a avea o ima­gine completă a feno­me­nu­lui. Toate firme­le sunt obli­ga­te să de­pună această decla­ra­ţie, fie că fac sau nu tri­miteri cu plata ram­burs. Sco­pul nostru este să creăm un mediu concu­renţial cât mai corect. Companiile ca­re nu au de­pus declaraţia vor primi no­tifi­cări pentru a se conforma“, explică Georgescu.

ANAF va începe verificările, iar pentru persoanele cu venituri de peste 500.000 lei va fi iniţiată verificarea documentară, un con­trol care se face la sediul ANAF, potri­vit şefului Antifraudă, pentru ca ulterior să se emită decizia de impunere la finalul controlului. „Celelalte persoane, care au sume înca­sate de sub 500.000 lei, vor primi acasă o notificare din partea ANAF de con­forma­re. Dacă nu se vor conforma, vor ur­ma con­troale“, spune Georgescu.

Legea privind raportarea de către com­pa­niile de curierat a coletelor trimise cu pla­tă ramburs vine pentru a reduce evaziunea fiscală şi a creşte nivelul încasării taxelor. Astfel, Teodor Alexandru Georgescu afir­mă că nu toate persoanele vor fi verificate, instituţia se uită, în primul rând, la activi­tăţile comerciale.

„Nu vom lua în considerare persoane care au vândut pe OLX bicicleta copilului. Ne îndreptăm către persoanele care fac activitate comercială“, precizează el.

Comerţul online din România are un factor diferenţiator faţă de celelalte pieţe europene, spune Georgescu, anume plata ramburs, mai ales în numerar. „Acest lucru a încurajat unii parteneri ai companiilor de curierat să nu se conformeze din punct de vedere fiscal.“

De asemenea, mai multe nereguli au fost sesizate odată cu aceste raportări. Mai exact, şeful Antifraudă susţine că există cli­enţi ai companiilor de curierat care au pre­ferat să lucreze în numele altor persoane, chiar şi în spatele indentităţilor unor per­soane decedate.

„S-au identificat anumite elemente de identităţi furate practicate de către clienţii companiilor de curierat. Preferă să lucreze în numele altei persoane pentrua fi mai greu de identificat. Au fost identificaţi. Au fost identificate şi persoane decedate în numele cărora erau efectuate operaţiuni.“

Mai mult, Teodor Alexandru Georges­cu precizează că o singură persoană a avut încasări de 44 milioane lei din vânzarea cosmeticelor, potrivit datelor ANAF.

Legea vine pentru a creşte nivelul de TVA colectat, însă pentru gestionarea unui volum foarte mare de date colectate de la companiile de curierat, instituţia are nevoie urgentă de digitalizare, iar Teodor Alexan­dru Georgescu spune că ANAF lucrează la o aplicaţie care va face o selecţie automată a persoanelor care nu se conformează legilor în vigoare.

„Urmează să o finalizăm, va fi gata în cel mai scurt timp“, spune Georgescu, fără să menţioneze o dată exactă la care apli­caţia va fi finalizată.