Analiză: România priveşte de pe margine în terenul inovaţiei mondiale

TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece "campionii inovaţiei" fac parte din ţările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovaţiei, potrivit unui studiu global iniţiat de General Electric şi realizat de compania de cercetare StrategyOne.

Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de ţări au trimis la concluzia că SUA, Germania şi Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovaţiei. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităţilor şi modul în care acestea promovează şi investesc în programe care ar putea ajuta inovaţia, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizaţie şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.

Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat "vertij" cauzat de încetinirea creşterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum şi concurenţa care vine din interiorul şi exteriorul pieţelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale şi îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, îşi doresc acces la pieţele globale şi promovarea inovaţiei specifice lor, dar în acelaşi timp sunt conştienţi de provocările concurenţei globale pe piaţa lor şi ar vrea să fie protejaţi de acestea.

Totuşi, 91% dintre executivii interogaţi consideră inovaţia o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creşterea concurenţei şi ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre ţări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii şi posibilitatea de a intra pe noi pieţe, 90% dintre respondenţi considerând colaborarea esenţială pentru continuarea inovaţiei. Cele mai mari piedici în această direcţie sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere şi teama braconajului de talente.

Cert este că tendinţa generală a modelelor de afaceri este inovaţia, iar un rol esenţial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului şi al politicienilor. 

Citeşte analiza integrală despre poziţia României pe harta inovaţiei mondiale pe www.businessmagazin.ro.