ANALIZĂ. Ungaria s-a lăsat de bunăvoie legată ani buni de Gazprom, Serbia are negocieri „grele“, iar Bulgaria încă nu ştie ce să facă. UE propune achiziţii comune de gaze ruseşti

Spre exemplu, contractul pe 15 ani semnat recent  de Ungaria are o clauză de modificare a cantităţilor achiziţionate abia după 10 ani. Acordul cu Bulgaria este mai vechi şi poartă o veche povară, o clauză de tipul take or pay, în care cum­pă­ră­torul plăteşte chiar dacă nu a accesat toate gazele prevăzute în contract. În contextul crizei gazelor, în care Rusia are un rol principal, Uniunea Europeană va analiza opţiunea ca statele membre să achiziţioneze împreună gaze naturale în condiţiile în care blocul caută căi de a se proteja de creşterea puternică a preţurilor energiei, relatează Euractiv.

Comisia Europeană va publica în această săptămână un set de măsuri pe care statele membre ale blocului le pot lua ca reacţie la criza energiei. Ţările ar putea achiziţiona împreună gaze pentru a constitui o rezervă strategică, iar participarea în cadrul unei astfel de scheme ar fi una voluntară.

Nu toate ţările vor un răspuns comun la nivel de bloc la criza energiei. Germania şi Olanda au avertizat împotriva intervenţiilor pe piaţă, în timp ce Belgia şi-a exprimat îndoielile că o astfel de schemă ar tempera creşterea preţurilor.

Alte state, în special din estul continentului, încheie contracte pe termen lung cu Gazprom, contracte ce includ clauze împovărătoare.

Ungaria a semnat recent un astfel de contract cu Gazprom, durata acestuia fiind pe 15 ani, cu o clauză de modificare a cantităţilor achiziţionate abia după 10 ani. Acordul pentru livrarea a 4,5 mi­liarde de metri cubi de gaze pe an va reprezenta jumătate din consumul de gaze al Ungariei şi va garanta livrări prin noi rute, eliminând Ucraina ca ţară de tranzit.

„Astăzi, realitatea este că nevoile de energie ale Ungariei pot fi acoperite cel mai sigur printr-un contract pe termen lung cu Gazprom“, a declarat la semnarea acordului ministrul ungar al afacerilor externe, Peter Szijjarto, potrivit Euronews.

Rusia a oferit şi Bulgariei, cel mai sărac stat din UE, un contract pe termen lung cu Gazprom. Ambasadorul rus în Bulgaria, Elena Mitrofanova a îndemnat Bulgaria să semneze un nou contract pe termen lung cu Gazprom, scrie Euractiv. „În special în contextul creşterii preţurilor spot, contractele stabile pe termen lung sunt de mare importanţă, după cum arată viaţa“, a declarat Mitrofanova. Actualul contract conţine o clauză de tipul take or pay în care cumpărătorul plăteşte o cantitate minimă chiar dacă, din diverse motive, nu a luat întreaga cantitate de la vânzător.

Deocamdată, instituţiile bulgare nu au avut nicio reacţie la comentariile acesteia, însă opoziţia faţă de oferta Rusiei va fi severă în noul parlament. Economistul Martin Dimitrov arată că pentru interesele Bulgariei, cel mai bine este ca posibilul contract să fie limitat la doi sau trei ani.

Serbia se află la rândul său în faţa unor „negoceri dificile“ cu Rusia cu privire la un contract pe 15 ani, declara recent preşedintele ţării, Aleksandar Vucic. Serbia, care depinde aproape în întregime de Rusia pentru gaze naturale, se bazează pe sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin în negocierea unui nou contract cu Gazprom la un preţ favorabil, a adăugat acesta, potrivit Bloomberg.

Serbia plăteşte 270 dolari pe 1.000 metri cubi de gaze în cadrul contractului ce expiră în decembrie, cu mult sub preţul de referinţă.

Între timp, Moldova a solicitat ajutorul ţărilor UE după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către această ţară, notează Financial Times. Oficialii ţării nu sunt dispuşi să accepte noi termeni cu Gazprom ce ar include preţuri semnificativ mai mari.

Vicepremierul Andrei Spinu a declarat că Moldova negociază cu Gazprom un nou contract, dar examinează şi căi alternative de aprovizionare cu gaze.

Serbia plăteşte 270 dolari pe 1.000 metri cubi de gaze în cadrul contractului ce expiră în decembrie, cu mult sub preţul de referinţă.