Angajatorii, revoltaţi de prevederile economice şi fiscale din noul program de guvernare al PSD-ALDE: "disperare a Guvernului vizând deficitul bugetar", "aplicarea unei cote diferenţiale se va regăsi în preţuri"

„Prin introducerea acestor măsuri se creează o senzaţie de criză şi panică. Aceste lucruri reflectă o disperare a Guvernului vizând deficitul bugetar, cumva firească în condiţiile în care grilele de salarizare prevăd creşteri. Practic, senzaţia de ţară campioană a Uniunii Europene se transformă în senzaţia de ţară aflată în criză”, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, într-o conferinţă de presă comună a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi a liderilor Camerelor de Comerţ bilaterale şi ai asociaţiilor de investitori străini.

În ceea ce priveşte creşterea continuă a salarilui minim pe economie, liderii de business cred că această măsură va duce la „pustiirea zonelor sărace”. „Dacă întrebaţi în Bucureşti şi în marile oraşe, sigur că majorarea salariului minim nu creează probleme. Dar dacă mergeţi în oraşele mici şi mai ales în zonele sărace, unde firmele cu chiu cu vai plătesc salarii mici, acolo se creează o adevărată pustiire”, a spus Florin Pogonaru.

La rândul lor, experţii invitaţi de către asociaţiile de business au arătat că România va fi în imposibilitatea de a aplica unele convenţii internaţionale, cum ar fi cea de eviotare a dublei impuneri, dacă Guvernul va înlocui impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri.

În opinia Consiliului Naţional al IMM, firmele vor întâmpina dificultăţi mari ca urmare a viitoarei treceri forţate de la impozitul pe profit de 16% la impozitul pe cifra de afaceri în trepte, de 1-3%, care ar urma să fie extinsă de Guvernul Tudose la toate societăţile conform noului program de guvernare.

„Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale. De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final şi poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale UE, afectând direct volumul exporturilor”, a transmis Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

De asemenea, creşterea salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, „este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceştia”, arată CNIPMMR.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi diferenţiat în funcţie de nivelul studiilor. Acesta va fi de 2.000 de lei în 2018, 2.200 de lei în 2019 şi 2.400 de lei în 2020 pentru cei cu studii medii, potrivit noului program de guvernare. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi de 2.300 de lei in 2018, 2.640 de lei în 2019 şi 3.000 de lei în 2020.

În fine, angajatorii reclamă că noul program de guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri şi prin următoarele prevederi:

- Măsuri severe pentru societăţile cu pierderi şi cu cifra de afaceri nulă: „constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie. Vom aduce modificări legislaţiei astfel încât până la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ să-şi reîntregească capitalul, iar ANAF să fie împuternicită cu urmărirea îndeplinirii acestei condiţii”, potrivit noului program de guvernare;

- Interdicţii în cazul falimentului: „Totodată vom modifica legea insolvenţei cel târziu până la 1 noiembrie 2017 astfel încât o firmă sa nu poată rămâne în faliment mai mult de doi ani sau daca nu-şi respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe”, mai prevede noul program de guvernare.

Întrebaţi ce măsuri concrete vor adopta pentru contracararea efectelor acestor prevederi, reprezentanţii asociaţiilor de business au afirmat că se bazează pe un dialog serios cu Guvernul şi pe reprezentativitatea comunităţii de afaceri, precizând că nu vor declanşa conflicte.