BCE ar putea începe în curând să tipărească bani pentru a opri escaladarea crizei zonei euro

Sondajul realizat în această săptămână în rândul a 50 de analişti pentru piaţa obligaţiunilor, din SUA şi Europa, a relevat o probabilitate de 48% ca BCE să recurgă la măsuri neconvenţionale, cum au făcut Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei.

O astfel de decizie ar marca o schimbare controversată a actualei politici, în care achiziţiile de obligaţiuni sunt sterilizate prin atragerea de lichidităţi din sistemul bancar.

Dintre analiştii care anticipează astfel de măsuri la BCE, majoritatea consideră că vor fi luate până în martie.

Numai 25 din 49 de analişti se aşteaptă ca BCE să-şi asume un rol şi mai important, devenind creditor de ultimă instanţă pentru statele cu probleme financiare.

Conducerea BCE a respins apelurile internaţionale pentru o intervenţie decisivă a instituţiei în consolidarea zonei euro, dar volatilitatea de pe pieţele obligaţiunilor în ultimele săptămâni a crescut presiunea pentru un rol mai important al autorităţii monetare.

"La acest moment, numai BCE are puterea de a calma tensiunea din pieţele financiare pe termen scurt, în timp ce aşteptăm ca guvernele statelor de la periferia uniunii monetare să aprobe reforme", a declarat Thomas Costerg de la banca Business Chartered.

Extinderea crizei datoriilor de la statele de la marginea zonei euro către economiile mai importante a crescut presiunea pentru acţiuni mai îndrăzneţe.

Citeste si: BCE poate forţa ţările cu probleme să iasă din zona euro

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat vineri că instituţia contribuie la stabilitate economică în timp ce îşi menţine independenţa. Draghi a avertizat că va exista un impact social şi economic uriaş dacă banca centrală şi-ar pierde credibilitatea.

Citeste si: BCE ar putea împrumuta FMI pentru susţinerea ţărilor din zona euro

BCE are în desfăşurare, de anul trecut, un program de achiziţie de obligaţiuni guvernamentale pentru a susţine costurile la care se împrumută statele. Până în prezent, banca a cumpărat obligaţiuni de 187 miliarde de euro, însă nu a dat semne că ar accelera achiziţiile chiar dacă unele economii mari, precum Italia, s-au împrumutat la dobânzi mari.