BCR: Doar 1 din 10 clienţi îşi va permite un avans de 30% pentru un credit imobiliar

Piaţa de credite ipotecare şi imobiliare se va contracta cu aproximativ 60%, reprezentând circa 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit, ca impact al unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15% în prezent la o medie viitoare de 30%, un nivel considerat prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi, potrivit simulărilor financiare ale echipei de analişti BCR privind legea dării în plată.

"Considerând situaţia actuală din piaţă, doar 1 din 10 clienţi având posibilităţile financiare să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului, analiza diare impact a scos la iveală faptul că, la nivelul întregii pieţe, numărul de clienţi eligibili se va reduce cu 60% în următorii 5 ani, de la 270.000 de clienţi la 110.000", se arată într-un comunicat al BCR.

Totodată, programul guvernamental Prima Casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, iar fără aceasta instituţiile financiar bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă.

Astfel, volumul finanţărilor imobiliare intermediate de instituţiile financiar bancare se va reduce pe o perioadă de cinci ani de la circa 50 miliarde lei la aproximativ 15 miliarde lei.

Un alt efect va fi reducerea semnificativă a dobânzilor la depozite, în condiţiile unui surplus de lichiditate.

Totodată, pentru un client mediu (incluzând familiile unde ambii soţi sunt co-debitori) va fi necesară o perioadă suplimentară de opt ani pentru a economisi suficient astfel încât să obţină avansul unui credit pentru casă, simularea incuzând ajustarea în minus a preţurilor caselor şi apartamentelor.

"Considerând faptul că, pentru o familie medie, perioada suplimentară de economisire a unui avans la creditul de casă va creşte cu 8 ani (luând în calcul rata de economisire curentă a gospodăriilor din România), analiştii BCR estimează că alocarea unor sume substanţiale din depozitele curente în vederea avansului va avea ca urmare imposibilitatea efectivă pentru majoritatea familiilor să economisească pentru situaţii de urgenţă neprevăzute (boală, accident, şomaj), ceea ce sporeşte riscurile pentru scăderea standardului de viaţă, în mod ineficient şi periculos", se precizează în comunicat.

Citeşte şi: ​BCR: 60% dintre clienţi nu vor mai putea accesa un împrumut, ca urmare a efectelor negative secundare ale Legii dării în plată

Citeşte şi: BCR vrea să extindă reţeaua cu câte 10 unităţi bancare pe an, printre care şi agenţii digitale

Analiştii BCR estimează ca legea dării în plată, în forma actuală, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.

Pe de altă parte, nivelul chiriilor va urca semnificativ, chiar în pofida lipsei de îmbunătăţiri a fondului locativ destinat închirierii, numai în baza unei cereri mult mai ridicate decât oferta.

Luând în calcul vârsta medie a clienţilor care achiziţionează prima oară o locuinţa prin credit ipotecare, de 34 de ani, conform profilului de client al programului Prima Casă, şi considerând prelungirea cu 8 ani a perioadei în care poate fi economisit avansul pentru achiziţionarea unei locuinţe prin credit, vârsta medie a unui client (inclusiv soţi co-debitori) care achiziţionează o primă locuinţă prin credit va creşte la 42 de ani.

"Situaţia, în fapt, îi va determina pe cei mai mulţi tineri fie să continue să locuiască cu părinţii până la o vârstă înaintată, fie să locuiască în locuinţe improprii (spaţiu insuficient, confort locativ precar), ceea ce ar putea avea semnificative efecte adverse sociale şi demografice, din punct de vedere alstandardelor de locuit şi vieţii de familie (inclusiv din punct de vedere al creşterii copiilor). Barierele create astfel de legea darii în plată, în forma sa curentă, vor avea un impact puternic negativ în special în rândul tinerelor familii, considerând condiţiile de locuit din România, cele mai precare din Uniunea Europeană, atât conform Eurostat, cât şi studiilor locale de piaţă, care relevă faptul ca mai bine de jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar locuinţa de două camere este standardul comun pentru 40% din familiile cu 3 membri, 30% din familiile cu 4 membri şi 20% dintre familiile cu 5 ori 6 membri", se mai arată în comunicat.

Potrivit legii dării în plată, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Modificările au fost intens criticate de către reprezentanţii băncilor.

În decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor, invocând faptul că acest proiect este binevenit, însă forma adoptată de Legislativ, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze "dificultăţi".

Proiectul de lege ar fi trebuit să fie dezbătut marţi în Comisia Juridică a Senatului, însă discuţiile au fost amânate, deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului, motivând că decizia de amânare a fost luată din cauza unor tergiversări pe care le-ar încerca băncile.

Reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România au susţinut însă că băncile nu au solicitat nicio amânare, având în vedere că nu au fost invitate la discuţii, iar amendamentele nu le-au fost transmise.