BNR a injectat 9 mld. lei pe piaţa monetară pentru a calma piaţa, dar a decis să menţină dobânda de politică monetară la 1,75%. Ziarul Financiar: Insuficient, roborul la şase luni şi-a continuat creşterea, până la 1,89%

În schimb, BNR a intervenit astăzi pe piaţa monetară cu o injecţie de lichiditate de 9,3 mld. lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară.

O astfel de operaţiune nu a mai fost executată din toamna anului 2015 şi arată că BNR a încercat să găsească un instrument pentru a răspunde creşterii tensiunii de pe piaţa monetară.

Întrebarea este cât de eficace va fi acest instrument. Suma oferită băncilor a fost nelimitată, iar valoarea de 9 mld. lei arată că băncile au fost interesate într-o mare măsură de a-şi îmbunătăţi lichiditatea.

Această operaţiune are loc prin depunerea de către bănci a unor garanţii cu titluri de stat.

Cu toată intervenţia BNR, ROBOR-ul la şase luni a crescut de la 1,78% pe 2 octombrie la 1,89% pe 3 octombrie. ROBOR-ul la şase luni intră în calculul dobânzilor la creditele în lei.

BNR a mai hotărât îngustarea coridorului de politică monetară de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte de la 0,25% la 0,5%, iar rata dobânzii lombard scade de la 3,25% la 3%.

Rata dobânzii la facilitatea de depozit este rata dobânzii la care pot depune băncile la BNR bani, iar rata lombard este rata la care se împrumută băncile în caz de nevoie de la BNR.

Reducerea ratei lombard şi injecţia de 9 mld. lei împrumuturi acordate băncilor pe o săptămână sunt practic cele două măsuri prin care Banca Naţională răspunde la criza de lichiditate din ultimele două săptămâni.
Creşterea ROBOR arată însă că sunt deocamdată insuficiente.

Isărescu: Dobânzile au crescut brusc datorită colectării neaşteptat de bune a taxelor; se vor atenua

Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu marţi, la briefingul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

„Raportul între creditele cu dobândă fixă şi creditele cu dobândă variabilă - care include şi indicele ROBOR - a crescut în favoarea celor cu dobândă variabilă, şi de aici sensibilitatea aceasta faţă de indicatorul ROBOR (...) Performanţa mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuţie la creşterea ROBOR”, a explicat guvernatorul.

Mugur Isărescu a arătat că deciziile privind ROBOR se iau dimineaţa, la ora 11.00, pentru a doua zi, astfel că mâine se vor vedea efectele deciziilor de azi. Iar creşterea de azi a ROBOR (care a ajuns la 1,8% pentru 3 luni) este efectul deciziilor de ieri, de aceea nu a scăzut marţi.

Referitor la întâlnirea avută cu ministrul Finanţelor, guvernatorul BNR a precizat că „n-au intervenit lucruri spectaculoase, mai degrabă a fost o lămurire”, precizând că oficialul Finanţelor a participat „la o şedinţă cu directorii executivi din BNR, nu la şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale”.

Revenind la gestionarea indicatorului ROBOR, Mugur Isărescu a precizat: „Au fost mai mulţi factori care s-au suprapus accidental, dar am mai spus şi anterior că creşterea dobânzilor este inevitabilă. Mişcările acestea bruşte vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (...) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%”.

În şedinţa din 3 octombrie 2017 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an;
- Menţinerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale pentru creditele în lei şi în valută;
- Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
- Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,25 puncte procentuale, de la +/-1,50. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută.

Citeşte şi: CSM motivează avizul negativ dat pe legile justiţiei în varianta propusă de Tudorel Toader: Schimbarea procedurii de numire a şefilor DNA şi DIICOT ar crea dezechilibru

Citeşte şi: Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa: Am observat „din presă” că scumpirea carburanţilor n-a fost pe măsura creşterii accizelor