Capitalele din Uniunea Europeană îşi reabilitează infrastructurile de apă. Provocări similare la Bucureşti şi Viena

Practic, indiferent de gradul de dezvoltare la care au ajuns marile capitale europene, problemele lor legate de furnizarea apei potabile şi de canalizare sunt aceleaşi - la Viena, Bucureşti sau Paris. Vechimea reţelelor, schimbările climatice, dar şi disponibilitatea redusă a politicienilor în a aproba investiţii - acestea ar fi câteva dintre cauzele identificate de participanţii la o conferinţă internaţională pe tema infrastructurii de apă din UE, desfăşurată la Bucureşti.

„Avem aceleaşi probleme. Ne plac oraşele vechi, fotografiem încântaţi fiecare colţ de istorie, dar sub aceste oraşe tot istoria ne-a lăsat o infrastructură veche. Mai auzim că s-a surpat asfaltul în Florenţa sau că sunt evacuaţi parizieni din calea inundaţiilor, şi abia atunci ne amintim că nu suntem nici deasupra istoriei şi nici deasupra naturii”, a relatat Mădălin Mihailovici, directorul general al Apa Nova – Compania de Ape Bucureşti, în deschiderea conferinţei.

În completare, Wolfgang Zerobin, Managing Director al companiei Vienna Waterworks (administratorul infrastructurii de apă din Viena), a prezentat fotografii cu străzi din capitala austriacă inundate după recentele ploi locale şi a arătat că problemele de acolo sunt similare cu cele întâlnite cândva în Bucureşti. „În Viena, totul a început în 1873, şi acum marea provocare este să reabilităm, să renovăm reţeaua în condiţii de alimentare continuă a populaţiei. Asta presupune bugete uriaşe”, a menţionat Wolfgang Zerobin. Oficialul de la Viena a apreciat modelul din Bucureşti, unde reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare a fost „povestea de succes” a parteneriatului public-privat.

Performanţele în administrarea reţelelor de apă şi canalizare din Bucureşti sunt peste media europeană, astfel încât Apa Nova şi administraţia locală pot contribui la identificarea de bune practici la nivel european. Datele extrase dintr-un studiu al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunării (prezentate pe scurt la conferinţă, studiul nefiind publicat încă) plasează Bucureştiul în topul capitalelor cu cea mai ieftină, dar şi cea mai curată apă din UE.

La conferinţă a luat cuvântul şi Peter Langer, preşedintele Council of Danube Cities and Regions – CoDCR (Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunării), care a remarcat că deşi investiţiile în infrastructura de apă sunt inevitabile şi de imediată necesitate, politicienii nu le văd cu ochi buni. „Să înlocuieşti reţelele de apă şi canalizare nu este atractiv politic. Pentru politicieni, este mai puţin atractiv, din punct de vedere electoral şi ca imagine, să aprobe investiţii în infrastructura de apă şi canalizare. Lucrările de modernizare nu se văd, fiind subterane, aşa cum se văd străzile sau clădirile. Mai mult, aceste lucrări generează blocaje în circulaţie şi disconfort, iar costurile sunt enorme”, a spus Peter Langer.

Oficialul Consiliului şi-a exprimat deschiderea pentru ca expertiza membrilor instituţiei să fie utilizată şi în domeniul apelor, aşa cum este utilizată cu succes în energie, transporturi, protecţia mediului, industrie, turism şi cultură, dezvoltare urbană, agricultură etc.

În Bucureşti, Apa Nova administrează 2.504 kilometri de conducte apă, 2.355 de kilometri reţea de canalizare, 66.567 de cămine de inspecţie, 3 staţii de producţie a apei potabile (Roşu, Crivina, Arcuda) şi o staţie de epurare, la Glina.

Citeşte şi: E-Distribuţie Banat: Alimentarea cu electricitate a fost AFECTATĂ în 73 de localităţi din vestul României. Se menţine „starea de urgenţă de nivel 2” din cauza furtunilor - FOTO

Citeşte şi: Catalonia, cea de-a doua regiune a Spaniei pentru importurile din România. Posibile efecte ale RUPERII de Spania