CCR a respins obiecţiile formulate de USR la Legea bugetului de stat pe 2022

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii Constituţionale a preschimbat, din oficiu, termenul de judecată iniţial fixat, de la data de 29 decembrie 2021, la data de 28 decembrie.

Astfel, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022.

De asemenea, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi „a constatat că dispoziţiile art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”.

Totodată, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi se comunică Preşedintelui României.

USR a depus vineri la Curtea Constituţională sesizarea care priveşte legea bugetului pe 2022.

„Acest buget încalcă un principiu important din Constituţie: egalitatea în faţa legii. Comunităţi întregi din România nu au primit niciun leu de la buget şi sunt pedepsite de domnii Ciolacu şi Cîţu pentru că nu au votat PSD sau PNL”, a susţinut atunci Dan Barna.

Conform USR, în sesizare a fost invocată încălcarea prevederilor constituţionale privind:

1) Egalitatea în faţa legii, prin nealocarea de resurse financiare proporţionale cu necesităţile în Sectorul 1, fără aplicarea mecanismelor şi algoritmului de alocare prevăzute în Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

2) Dreptul la învăţătură, prin nealocarea banilor necesari pentru transportul local şi judetean al elevilor la şcoală, contrar Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

3) Principiul legalităţii, prin adoptarea unui amendament lipsit de orice motivare şi de care profită exclusiv partidul din care fac parte iniţiatorii (PPU-SL).

4) Principiul bicameralismului, prin adoptarea în sedinţă reunită a unui amendament care eludează Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, lege organică ce nu poate fi modificată şi completată decât separat, mai întâi de către Senat (camera de reflecţie) şi apoi de către Camera Deputaţilor (camera decizională).

5) Principiul calităţii legii, prin caracterul neclar, imprecis şi interpretabil a numeroase prevederi.