Ce le rămâne românilor după 10 ani de la încheierea contractului cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania

Şantierele autostrăzii au rămas pustii. Americanii de la Bechtel spun că nu pot munci neplătiţi şi, în consecinţă, nota de plată a guvernului de la Bucureşti creşte direct proporţional cu lungimea „pauzei de masă”. Problema este că românii nu au, nici pe departe, banii pe care americanii ar trebui să-i primească. Între timp, „oamenii de la Bechtel” au părăsit, cu tot cu o parte din utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălişoara.

Viaductul de la Suplacu de Barcău ar fi trebuit să fie vedeta Autostrăzii Transilvania, una dintre cele mai spectaculoase şi, în acelaşi timp, folositoare piese de infrastructură din estul Europei. Din viaduct a rămas, însă, doar nota de spectacol şi lipsa de utilitate - e singurul obiectiv de pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău – Borş, dus până la mal, la propriu şi la figurat.

Dacă, totuşi, ne-a rămas ceva valoros de la Bechtel,  atunci acesta este tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău, care străbate peste 52 de km, în zona judeţului Cluj. Atât de valoros, încât un kilometru de autostradă a ajuns să coste, până la final, peste 20 de milioane de euro. Scurt, dar frumos, 2B a depăşit pragul psihologic al miliardului de euro şi, chiar dacă reprezintă, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumătate din costul total al numitei autobenzi, preţul estimat al acesteia fiind de 2,2 miliarde de euro.

Cronologia contractului

18 noiembrie 2003 - Guvernul României emite O.U.G. nr. 120 “Pentru aprobarea demarării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel Internaţional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov–Cluj–Borş”.

Conform ordonanţei şi având în vedere faptul că Executivul de la Bucureşti consideră „tronsonul Braşov-Cluj-Borş, din componenţa autostrăzii Bucureşti-Budapesta”, ca făcând parte din „categoria lucrărilor care privesc siguranţa şi securitatea naţională”, în contextul „îndeplinirii cerinţelor organismelor internaţionale necesare în vederea integrării României în structurile euroatlantice”, Executivul, „prin derogare de la prevederile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, aprobă demararea de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc”.

19 decembrie 2003  - Se semnează “Contractul de construire a autostrăzii Braşov–Cluj–Borş”, între CNADNR S.A. şi Bechtel Internaţional Inc. Conform acestuia, cei 415 km, a căror construcţie va costa 2,2 mld. euro, urmează să intre în funcţiune în decembrie 2012.

5 martie 2004  - Parlamentul României aprobă O.U.G. 120 prin Legea nr. 32/2004 • 16 iunie 2004 – Are loc ceremonia oficială de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania la Săvădisla – Cluj, sat Vălişoara, campusul Bechtel.

Mai-decembrie 2005  – Are loc renegocierea contractului, ca urmare a unor sesizări ale UE, BERD şi FMI, cu privire la clauzele contractuale. Procesul de renegociere se încheie printr-o “Notă privind Contractul de construire a autostrăzii Braşov–Cluj–Borş”. Potrivit acesteia “Renegocierea a condus la o economie de 126 milioane euro”.

Februarie 2006 – Se semnează “Acordul de Modificare a Contractului de Construire a autostrăzii Braşov–Cluj–Borş”, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an (din decembrie 2012 în decembrie 2013). Acordul vine în consecinţa faptului că, în 2005, Bechtel nu a lucrat pe perioada renegocierii contractului.

Iunie 2006 – Se reiau lucrările la Autostrada Transilvania.

Citeşte articolul integral despre ce rămâne în România la 10 ani de la încheierea contractului pentru Autostrada Transilvania pe www.gandul.info.