Cum să jonglezi între curs, dobânzi, exporturi, economiile în lei şi seceta finanţării externe

Dacă prăbuşirea Lehman Brothers şi venirea crizei au luat pe mai toată lumea prin surprindere, iar toate deciziile de salvare - a băncilor, a întregului sistem financiar, a statelor - au fost luate pe loc şi prin pomparea a mii de miliarde de dolari sau euro, ieşirea Greciei din zona euro şi revenirea la drahmă ar însemna o nouă catastrofă, cu pagube estimate de analişti la 1.000 de miliarde de euro la prima strigare, pierderile urmând să fie împărţite la toată lumea.

Borna Grecia prinde România din nou prizoniera expunerii pe euro atât la împrumuturi, cât şi la finanţare, poate chiar mai mult decât era în septembrie 2008. Nu mai avem problema deficitului de cont curent care depăşea 10 miliarde de euro în 2008 şi care a fost prezentat ca motivul pentru care România a fost nevoită să apeleze de urgenţă la începutul lui 2009 la împrumuturi de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană de 20 mld. dolari.

Dar avem din nou problema cursu­lui, problema împrumuturilor în euro - atât ale populaţiei, cât şi ale companiilor -, a secării finanţărilor externe şi a investiţiilor străine, a asigurării finanţării deficitului şi a rostogolirii datoriilor statului de 13 miliarde de euro pe an şi în final a lipsei impulsurilor de creştere economică. Echi­librele macro câştigate în patru ani de la episodul Lehman sunt atât de fragile, încât apropierea de fitil a focului din Grecia nu lasă spaţiu de rezervă. În 2008 Banca Naţională a ţinut cursul lă­sând să sară dobânzile la lei.

Citeşte mai departe pe www.zf.ro