Potrivit
Ziarul Financiar, în acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilometri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?
„Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia împreună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe comparative“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consulting Group (www.fonduri-structurale.ro).
El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt aferente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de transmitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finalizarea/fazarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilometri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.
Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 – 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea europeană a condus (în România – n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi la îmbunătăţirea a 1.893 km de drumuri, noile drumuri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în perioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De asemenea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al României de după aderarea la Uniunea Europeană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conecteze statele membre) şi modernizarea a 122 km de linii de căi ferate existente.

Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar