Director Deutsche Pfandbriefbank: Politicile purtate de guvernele din Ungaria şi România descurajează investitorii

Hampel se referă la investitorii în fondurile de pfandbriefe, obligaţiuni germane care au drept colateral active pe termen lung, precum credite ipotecare sau împrumuturi către sectorul public. Deutsche Pfandbriefbank este specializată în finanţarea proiectelor imobiliare, potrivit PropertyEU.

Potrivit bancherului german, care a vorbit la un seminar organizat de portalul de ştiri din domeniul imobiliar PropertyEU, băncile de pfandbriefe din Germania găsesc mai dificilă finanţarea pieţelor imobiliare din Ungaria şi România din cauza politicilor guvernelor de la Budapesta şi Bucureşti.

Cele mai "bune" pieţe din Europa Centrală şi de Est sunt Polonia şi Cehia, deoarece ambele sunt caracterizate printr-o ofertă adecvată de active financiare asociate proprietăţilor imobiliare.

Pe de altă parte, Rusia, Ucraina şi statele balcanice care nu au intrat în UE sunt calificate drept "pieţe rele". Aceste ţări ar putea deveni profitabile pentru investitorii germani interesaţi de imobiliare, însă faptul că nu au aderat la UE le face neeligibile pentru investiţiile fondurilor de pfandbriefe. Aproape nicio bancă germană nu are activităţi pe aceste pieţe, iar investitorii apelează la marile bănci din Rusia şi Austria pentru a face afaceri în Balcani.

"Ţări ca România şi Ungaria pot fi calificate drept pieţe urâte, deoarece îşi fac viaţa mai dificilă. În general, pieţele ar fi practicabile, însă politicienii au decis că este mai important să urmeze politici populiste şi să câştige următoarele alegeri decât să salveze ţara, iar asta are consecinţe pentru o bancă", a afirmat Hampel.

El a adăugat că situaţia eonomică a celor două ţări nu este "rea", iar România a luat în ultimii ani măsuri pentru a-şi îmbunătăţi poziţia financiară şi pentru a stabiliza economia.

"Au luat măsuri în direcţia corectă. Din păcate, le-au combinat cu politici foarte populiste şi, în cazul României, chiar politici prostuţe, care cu siguranţă nu ajută încrederea investitorilor", comentează Hampel.

Citeşte şi: Rata anuală a inflaţiei, la nivel maxim: 3,88%. Ce produse au avut cele mai mari creşteri de preţ

Citeşte şi: Munca la negru: Câţi dintre angajaţii fără forme legale din România au studii superioare

Citeşte şi: Administratorul judiciar al Hidroelectrica a admis solicitări de creanţe de 3,5 miliarde lei