Dispută cu primăriile din ţară: Finanţele explică finanţarea sistemului de protecţie socială

Bugetele locale au asigurată finanţarea integrală pentru plata acestor drepturi, atât prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cât şi prin repartizarea a 100% din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat, arată comunicatul instituţiei.

Potrivit prevederilor art.5 alin.(7) din, nr.50/2019, în anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a legii finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap de la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, se asigură din veniturile proprii ale acestora şi, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, iar finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se asigură din veniturile proprii ale acestora şi, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.

Din aceste considerente se regularizează în cursul anului 2019 cu bugetul de stat sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate unităţilor administrativ-teritoriale până la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat pe anul 2019, destinate finanţării sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare (întrucât până la aprobarea legii bugetare s-a aplicat finanţarea a 1/12 din bugetul anului 2018).

În ceea ce priveşte sumele alocate bugetelor locale prin legea bugetului de stat pe anul 2019, este important de precizat că sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate prin legea bugetară sunt în cuantum de 11,4 miliarde lei, cu 5,2 miliarde lei mai mult decât s-a alocat în anul 2018; impozitul pe venit colectat la bugetul de stat care se repartizează bugetelor locale este estimat la 22,2 miliarde de lei, cu 4,8 miliarde lei mai mult decât s-a repartizat în anul 2018.

Din datele mai sus prezentate, se poate observa ca bugetele locale beneficiază în anul 2019 de surse suplimentare în cuantum total de 10 miliarde lei (fără a fi luate în calcul excedentele acumulate până la sfârşitul anului 2018 de bugetele locale în sumă de 13,1 miliarde lei), în timp ce necesarul estimat pentru plata drepturilor de asistenţă socială transferate în sarcina UAT-urilor este de cca. 6,1 miliarde lei (comparativ cu cca. 5 miliarde lei în anul 2018). Prin urmare nu se poate pune în discuţie lipsa fondurilor pentru plata drepturilor de asistenţă socială.

Totodată, menţionăm că legea nu prevede un termen fix de regularizare a sumelor respective, autorităţile administraţiei publice locale sunt acelea care stabilesc graficul de regularizare cu bugetul de stat, astfel încât această operaţiune să se facă până la sfârşitul anului 2019.

Ministerul Finanţelor Publice a stabilit cu cele 4 structuri asociative (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, şi Asociaţia Comunelor din România) întâlniri lunare iar orice informaţie legată de colaborarea dintre minister şi UAT-uri va fi dezbătută în grupurile de lucru şi comunicată ulterior.

Sumele pentru asistenţa socială sunt motivul unor dispute între primării şi Ministerul Finanţelor, autorităţile locale reclamând că fie nu dispun de fonduri suficiente, fie regularizările pentru sumele primite în perioada în care bugetul de stat nu fusese aprobat le depăşesc posibilităţile.