Economia loviturilor de stat - OPINIE Dorin Oancea

În primul rând, lovitura de stat din Turcia, la nivel fundamental, a eşuat sau, de fapt, a reuşit?

Pe urmă, cum va evolua economia Turciei, şi cum va fi influenţată România, ţinând cont că valoarea schimburilor comerciale este de 4,3 miliarde de euro, din care exporturi româneşti de 2,23 miliarde euro. Turcia ocupă locul 5 ca destinaţie a exportului românesc, locul 11 ca ţară de origine a importurilor şi locul 14 în clasamentul investitorilor străini, cu peste 14.000 de companii cu capital turc şi o valoare a capitalului social subscris de 497 de milioane de euro. Investiţiile totale ale firmelor turce din România depăşesc 4 miliarde de euro.

Aşadar, cum se leagă economia de loviturile de stat, care sunt relaţiile dintre creşterea economică şi "succesul" unei lovituri de stat?

Înainte de orice, puţină statistică: între 1950 şi 2010 au avut loc în lume 460 de lovituri de stat, din care 49,7% au avut succes, conform profesorilor Jonathan Powell şi Clayton Thyne de la Univesitatea din Kentucky. Din total, 37% dintre loviturile de stat au avut loc în Africa, 32% în America de Sud. Mijlocul anilor '60 şi '70, precum şi începutul anilor '90 au fost perioade de vârf; după 2010 puţine lovituri de stat au mai avut loc – în Maldive şi Mali în 2012, în Egipt în 2013, în Thailanda în 2014 precum şi actuala încercare din Turcia fiind cele mai notabile.

O explicaţie penru rărirea loviturilor de stat este creşterea generală a nivelului de trai în lume; economiştii spun că dublarea venitului cetăţeanului creşte probabilitatea eşecului unei lovituri de stat cu 27%.

În acelaşi timp fiecare procent suplimentar de creştere economică reduce posibilitatea declanşării unei lovituri de stat cu 4,4%. Economia Turciei a suferit o încetinire, de la o creştere a PIB de aproape 9% în 2011 la creşteri de 2-4% în anii următori, în timp de PIB/cp de locuitor a scăzut de la 10.300 de dolari în 2011 la 9.221 în 2015.

În literatura dedicată loviturilor de stat de referinţă este "Coup d’Etat: A Practical Handbook", scrisă în 1968 de istoricul Edward Luttwak, carte care la aproape 50 de ani de la apariţie se vinde încă, bine, pe Amazon (în paranteză fie spus, cartea oferă motivele pentru care lovitura din Turcia a eşuat – organizatorii au "respectat" unele "sfaturi", cum sunt controlul unor entităţi media sau al traficului, dar au ignorat cea mai potrivită oră de declanşare a loviturii (noaptea târziu, când majoriatea cetăţenilor dorm) sau capturarea liderilor-cheie ai statului.

Ediţia cartonată a cărţii, care costă peste 77 de dolari, oferă şi alte sfaturi celor care vor să pună la cale o lovitură de stat. Cartea este printre puţinele lucrări care au studiat fenomenul loviturilor de stat şi efectele acestora.

Economia loviturilor de stat a fost studiată de Erik Meyersson de la Stockholm School of Economics, care a cercetat datele centralizate de Powell şi Thyne şi a evidenţiat faptul că loviturile de stat care au reuşit în state democratice au dus la pierderi de PIB per capita de 1 – 1,3% pe an în următorul deceniu. PIB per capita cunoaşte de regulă o uşoară revenire între al 11 – lea şi al 13-lea an după lovitură, după care se revine la scădere.

Loviturile de stat din regimurile autoritare în shimb par a avea succes, din punct de vedere economic, primul deceniu de după fiind de creştere economică, chiar dacă nu foarte accentuată.

Unii analişti spun,de exemplu, că miracolul economic din Chile, în prezent cea mai prosperă economie din America de Sud, nu ar fi fost posibil fără lovitura militară de stat din 1973, care l-a înlăturat pe Salvador Allende şi a înlesnit apariţia unui program economic bazat pe principii liberale, privatizare şi restrângerea unor drepturi sindicale.

La fel, boomul economic din Turcia din anii 80 a fost posibil după lovitura din 1980, care a dus la liberalizarea economiei. Sigur, datele pot fi înşelătoare, pentru că în general rezultatele economice post-lovitură se situează sub estimări şi aşteptări, iar Meyersson spune că loviturile de stat care reuşesc să înlăture regimuri autoritare duc la creşteri economice firave, singurul beneficiar fiind liderul loviturii, a cărui avere creşte în mod considerabil.

Meyersson spune că în general loviturile de stat tind să oprească reformele economice, duc mereu la o creştere a îndatorării statului, la o deteriorare a poziţiilor financiare şi cresc posibilitatea apariţiei crizelor economice majore. Loviturile de stat mai înseamnă, de regulă, şi o reducere a cheltuielilor sociale, precum şi o reducere a coletării taxelor şi impozitelor.

În cazul Turciei, orice estimare a evoluţiilor viitoare începe cu eticheta aplicată regimului Erdogan, apreciază The Economist, adică dacă vorbim de o democraţie sau de o autocraţie. Paradoxal, Turcia pare a le avea pe amândouă – Erdogan este un lider ales în mod democratic, care s-a preocupat mult timp de bunăstarea cetăţenilor săi, dar care a alunecat în ultima perioadă spre o conducere autoritară.

Această ambivalenţă face destul de greu de anticipat o direcţie pentru economia Turciei. Autorităţile au anunţat că lovitura de stat a costat economia Turciei aproape 90 de miliarde de euro, din turism (circa un milion de persoane au renunţat la vacanţe), schimburi comerciale eşuate dar şi din pagubele produse de lupte.

Citeşte şi: Numărul turiştilor străini din Turcia s-a redus cu 40% în iunie, procent record. Atacurile teroriste ţin vizitatorii la distanţă

Citeşte şi: Ghid pentru linia de finanţare prin care firmele de economie socială pot primi bani de la UE

Citeşte şi: Inspectoratele Teritoriale de Muncă, trimise să controleze producătorii şi distribuitorii de energie

Citeşte şi: Cioloş vrea reguli mai restrictive la vânzarea terenurilor agricole,în favoarea comunităţilor locale

Citeşte şi: Ministrul Agriculturii: Peste 135.000 de hectare au fost afectate de secetă. Raportarea nu este completă

Citeşte şi: Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a făcut public salariul

Citeşte şi: EXCLUSIV - Cioloş: Modificăm regimul facilităţilor pentru veterani, ca să corectăm greşelile guvernului Ponta/ Cioloş: S-au obişnuit unii să mineze terenul şi să pună problemele pe umerii tehnocraţilor - VIDEO

Citeşte şi: FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

Citeşte şi: Verificări făcute de poliţie şi inspectorii sanitari-veterinari la un depozit Antrefrig din Capitală

Citeşte şi: Băncile reduc avansul cerut pentru creditele ipotecare. Vânzările pe acest segment, în cădere liberă

Citeşte şi: BRD anunţă schimbarea directorului general. Cine îi ia locul lui Phillipe Lhotte