Economiştii pesimişti îşi ajustează predicţiile după ce apocalipsa euro a fost evitată încă un an

În mai, în timp ce zona euro se adâncea în criză, economistul Paul Krugman, câştigător al premiului Nobel, a scris unul dintre cele mai pesimiste comentarii ale sale în New York Times, intitulat "Apocalipsa în curând", relatează agenţia Reuters, preluată de CNBC.

"Dintr-o dată a devenit uşor de văzut cum euro - marele experiment al unei uniuni monetare fără uniune politică - se poate desface din încheieturi. Nu discutăm despre o perspectivă îndepărtată. Lucrurile se pot înrăutăţi cu o viteză ameţitoare, în doar câteva luni, nu ani", scria Krugman.

El nu a fost, de departe, singurul care a formulat astfel de aprecieri privind viitorul zonei euro. Miliardarul american George Soros afirma, în luna iunie, că Germania are la dispoziţie doar trei luni pentru a evita un dezastru european.

Tot în iulie, economistul şef al Citigroup şi fost membru al conducerii Băncii Angliei, Willem Buiter, a ridicat probabilitatea ieşirii Greciei din zona euro la 90% şi a înaintat chiar o dată până la care aceasta ar fi trebui să aibă loc.

Temenul lui Buiter, 1 ianuarie 2013, va fi atins săptămâna următoare, însă nimeni nu mai crede într-o implozie a zonei euro pe termen scurt sau ieşirea Greciei din uniunea monetară în următoarea perioadă.

Corul celor care prevesteau sfârşitul euro a atins un punct culminant la jumătatea anului. Printre autorii scenariilor apocaliptice s-au aflat unii dintr cei mai renumiţi economişti şi investitori, mulţi dintre ei din Statele Unite.

Acum profeţiile lor par exagerate sau cel puţin premature. Euro şi-a revenit faţă de dolar, iar randamentele obligaţiunilor, care măsoară riscul perceput de investitori la împrumuturi, a scăzut pentru Grecia, Spania şi Italia.

Chiar şi cei mai pesimişti dintre pesimişti îşi modifică prognozele, chair dacă avertizează că vor urma în continuare probleme.

"Europa m-a surprins prin rezistenţa politică", a admis Krugman într-o postare pe blog în luna decembrie.

De asemenea, în luna octombrie, Citigroup a modificat estimarea privind probabilitatea ieşirii Greciei din zona euro. Economiştii băncii văd acum o probabilitate de 60% ca Grecia să iasă din uniunea monetară în următoarele 18 luni. Mulţi alţi economişti consideră că măsurile de urgenţă adoptate de ţările euro au mai redus din presiunile imediate, dar nu au abordat problemele profunde.

Krugman şi Buiter nu au răspuns la cererile pentru comentarii, iar Soros a refuzat un interviu.

Mulţi dintre economişti pur şi simplu au subestimat voinţa politică a Europei de a păstra euro, scrie Reuters, precum şi impactul unor schimbări importante din a doua jumătate a anului.

Cele mai importante au fost angajamentul şefului BCE, MarioDraghi, că va face tot ce este necesar pentru salvarea euro, urmat de un program de achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale statelor cu probleme de finanţare, precum şi schimbarea abordării cancelarului Germaniei, Angele Merkel, în privinţa Greciei.

După mai multe luni în care a ezitat, Merkel a ajuns la concluzia că ieşirea Greciei din zona euro ar avea riscuri prea mari pentru Europa şi propriile sale perspective politice.

"Ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi logică, dar mecanismele sunt prea destructive atât pentru statul elen, cât şi pentru vecini. O analiză a politicii în Europa te lasă să înţelegi că se va face tot ce este necesar pentru a împiedica ruperea uniunii monetare. Ar fi o catastrofă din punct de vedere economic şi politic", a afirmat Barry Eichengreen, economist la U.C. Berkeley, care a susţinut constant că euro este un proiect ireversibil.

Firma britanică de consultanţă Capital Economics, care a estimat că unul sau mai multe state vor părăsi uniunea monetară în acest an, admite acum că a subestimat determinarea BCE de a salva euro şi încrederea pieţelor financiare în promisiunile băncii centrale.

"Ar putea dura mai mult. În mod clar nu se întâmplă în acest an", a afirmat Jennifer McKeown, economist pentru Europa la Capital Economics.

Unii dintre marii investitori au plătit preţul unor speculaţii împotriva euro în acest an. În luna decembrie, managerul de fond de hedging John Paulson a dat vina pentru pierderile mari din acest an pe pariurile greşite pe înrăutăţirea crizei zonei euro.

Nouriel Roubini, economist la Universitatea din New York denumit Dr Doom pentru estimările pesimiste, s-a aflat de la început în tabăra celor care au anticipat dezastrul. Roubini a afirmat încă din 2010 că zona euro se va destrăma.

Economistul crede acum, la fel ca mulţi alţi colegi ai săi, că riscul unei catastrofe pe termen scurt a fost redus, iar 2013 va fi un alt an în care politicienii vor face suficient doar pentru a rezista.

Krugman, de asenmenea, nu renunţă la estimările pesimiste.

Într-o postare recentă pe blog, Krugman compară măsurile de austeritate impuse ţărilor precum Grecia, Portugalia, Spania şi Irlanda cu "medicina medievală", în care pacienţilor le era luat sânge pe post de tratament. Când procedura le înrăutăţea starea de sănătate, le era luat sânge din nou.

Chiar dacă euro a sfidat aşteptările privind sfârşitul, austeritatea va conduce la acelaşi rezultat, afirmă el.