Eugen Rădulescu, BNR: O eventuală recesiune în Europa ar putea antrena efecte mult mai severe în România

„În prezent, ca şi în anii 2006-2008, politicile puternic pro-ciclice au determinat accelerarea mult peste potenţial a creşterii economice. Dar deficitul de cont curent, care ajunsese în acea perioadă la niveluri cu totul excepţionale (13,8% din PIB în anul 2007, respectiv 11,8% din PIB în anul 2008), se menţine acum în limite gestionabile (2,5% din PIB în trimestrul III 2017)”. Cu toate acestea, „o eventuală recesiune la nivel european ar putea antrena efecte mult mai severe în România”, a declarat Eugen Rădulescu, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de Banca Naţională a României (BNR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. El a precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economist.

Politicile pro-ciclice din perioada 2006-2008 au provocat, de asemenea, „generarea unor cheltuieli bugetare permanente pe seama unor venituri excepţionale (de exemplu, creşterea excesivă si nediferenţiată a pensiilor), creşterea rapidă a datoriei publice (de la 12,7% din PIB în anul 2007 la 23,2% din PIB în anul 2009) şi epuizarea oricărei resurse pentru politici contra-ciclice în perioada de recesiune care a urmat”, a mai spus Eugen Rădulescu.

Oficialul BNR a arătat şi unde suntem acum:
- creşterea economică este la valori peste potenţial (+7% în 3 trimestre 2017);
- deficitul de cont curent se menţine în limite gestionabile, dar România este una din puţinele ţări din UE cu deficite semnificative şi în creştere;
- autorităţile şi-au asumat angajamentul de a menţine în continuare deficitul public sub 3% din PIB (Comisia Europeană a cerut reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8% din PIB);
- apropierea periculoasă de pragul suportabil, în condiţiile României, a datoriei publice - 37,6% din PIB 2016, faţă de un nivel maxim estimat la 40-45% din PIB, la costurile actuale.

„În plus, creşterea masivă a cheltuielilor salariale din buget reprezintă o povară insuportabilă pentru anii următori, chiar şi fără acordarea în continuare a majorărilor de salarii promise. Limitarea drastică a cheltuielilor de capital în cadrul bugetului are ca efecte, între altele, reducerea capacităţii de atragere a fondurilor europene”. Iar prognozele Comisiei Europene „indică majorarea continuă a deficitului bugetar şi în anii următori (până la 3,9% din PIB în anul 2018)”, a mai arătat Eugen Rădulescu.

Citeşte şi: Unul dintre giganţii IT americani inaugurează un centru de cercetare şi dezvoltare într-unul dintre cele mai mari oraşe din România

Citeşte şi: Financial Times: Investitorii, preocupaţi de măsurile privind managementul corporativ adoptate de România

Citeşte şi: Finanţări europene de peste 2 miliarde euro, lansate de Ministerul Dezvoltării Regionale, până la finalul anului. Cui sunt adresate