Florian Neagu, director în cadrul BNR: Firmele de succes în România sunt conduse de oameni cu studii superioare şi un nivel de alfabetizare financiară peste medie. Aceste firme şi-au ţinut bilanţurile în ordine

“Aceste firme şi-au ţinut bilanţurile în ordine. S-au asigurat să fie conform bunelor practici promovate inclusiv de către mediul universitar. Contează să faci distincţie între buzunarul firmei şi buzunarul propriu. Aceste firme de succes s-au dezvoltat cu bani de la bănci şi IFN-uri. Au fost perioade în care relaţia nu a fost grozavă, lucrurile au mers mai bine sau mai prost, dar când tragi linie este bine“, a explicat Neagu.

Ce a mai declarat Florian Neagu:

 Educaţia financiară este critică dacă îţi  doresşti un business de succes. O treime din firmele din Românai sunt conduse de persoane fără studii superioare. Vorbim de sute de mii de antreprenori care conduc un business fără studii superioare. Mulţi îşi stabilesc obiectivele financare pe termen lung, însă o educaţie financiară şi una superioară clar va afecta în bine viziunea pe care ar avea un antreprenor asupra companiei sale.

Firmele din nord-est sunt pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de entităţi ce funcţionează fără cont bancar. Apraope 5% din firmele din această regiune a ţării nu au cont bancar, cu evidenţa contabilă pe hârtie. Cred că acest lucru se poate îmbunătăţi odată cu îmbunătăţirea educaţiei financiare.

Un proiect prioritar al României este intrarea în OCDE. Acest lucru înseamnă şi o măsurare a nivelului de educaţie financiară. Ultimele statistici spun că nivelul educaţiei fiannciare din România este ceva marginal faţă de medie. România a obţinut 69 din total 100. Relativ onorabil comparativ cuţările din regiune. Franţa, Germania au punctat 75 din 100.

În structură, conform aşteptărilor, IMM-urile reprezintă coloanal verebrală a României. Scorul de educaţie financiară pe IMM este semnificativ sub scorul pe care îl obţin marile corporaţii. Dacă este să încercăm să îmbunătăţim ceva, partea de atitudine financiară este locul în care trebuie să ne concentrăm mai mult.

Care sunt din cele 4 subsecţiuni, elementele unde nu stăm foarte bine? Ultimul scor, cel mai scăzut, este legat de utilizarea serviciilor financiare, unde atât corporaţiile, cât şi IMM-urile au obţinut scoruri modeste. Nu este suficient să ai conturi deschise sau să iei finanţare de la bănci. Aşa cum arată cirfele, este ceva de lucru pe acest tărâm în mediul antreprenorial din România.

În contextul proiectului nostru de ţară de a intra în clubul ţărilor dezvoltate, dar şi din perspectiva schimbării structurii economiei, lecţia pe care o avem de la celelalte ţări este de a apela mai amplu la resursele băncilor şi IFN-urilor. Nu este neaparat vorba de bani, ci oferă o monitorizare mai atentă, pot oferi sfaturi, consultanţă pentru a-ţi îmbunătăţi businessul

Comportamentul firmelor din România, în ceea ce priveşte modul de finanţare, este semnificativ diferit faţă de comportamentul zonei euro. Avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa. Bulgaria are de două ori mai mult credit în PIB decât are România. Industria financiară are spaţiu de a finanţa proiectele. Vedem că de departe, firmele noastre preferă să se finanţeze prin credite de la acţionari sau reinvestirea profitului. Nu este varianta optimă de dezvoltare.

Acum, avem aproape o treime din firmele active, mai bine de 200.000 de firme care au capitaluri proprii negative, nu sunt în stare să ţină o capitalizare de 200 lei, dar rămân pe piaţă pentru că îşi finanţează firma prin reinvestirea profitului sau de la acţionari.

Care sunt sursele de finanţare a firmelor din România versus zona euro? Firmele din România apelează foarte puţin la resurse de la bănci sau IFN-uri pentru a-şi dezvolta businessul. De cealaltă parte, vedem că firmele din România preferă, dacă este vorba de a-şi continua activitatea, vânzând ce active au din firme sau reinvestirea profitului. Este atitudinea de a nu te întinde mai mult decât te ţine plapuma.