Florin Georgescu, la Senat: Dobânzile IFN-urilor sunt într-adevăr exagerate

„Într-adevăr, dobânzile sunt exagerate, sunt foarte mari, dar nu discutăm aici de ce se duc oamenii să ia credite de la asemenea instituţii (...) Mulţi se duc pentru că nu au acces la credite bancare întrucât nu au fişe de salarii - de ce nu au salarii, asta este o altă discuţie”, a spus Florin Georgescu.

Întrebat de ce BNR nu a intervenit asupra sectorului IFN pentru a plafona dobânzile, care au ajuns în unele cazuri la 9.000% pe an, Florin Georgescu a explicat că se aplică „o metodă indirectă” prin care aceste instituţii să-şi rişte doar banii lor, nu şi pe ai clienţilor. „Noi protejăm creditorii băncilor - persoane fizice şi juridice -, altfel se transmite riscul de contagiune. IFN-urile nu atrag bani din depozite, dar primesc finanţări de la bănci. Multe IFN-uri sunt legate organic de bănci, au şi nume apropiate, iar lumea nu face diferenţa între un IFN şi o bancă; dacă un astfel de IFN capotează, se creează o panică”, a spus prim-viceguvernatorul BNR.

Florin Georgescu a mai precizat că BNR a introdus noul Regulament (20/2017) pentru că în acest an a fost atins, în premieră, pragul de 10% al ponderii IFN în stocurile de credite acordate. „Nu am intervenit până acum, pentru că nu a fost atins acest prag, iar BNR se ocupă cu stabilitatea financiară, nu are atribuţii pe protecţia consumatorilor. Această stabilitate financiară se asigură prin protejarea celor care creditează sistemul fancar, între care se numără şi deponenţii”.

De asemenea, Florin Georgescu a precizat că sistemul bancar este stabil şi sănătos, iar în plus există şi Fondul de Garantare a Depozitelor, care acoperă sume de până la 100.000 de euro şi „sunt doar 34.000 de persoane care au depozite peste acest prag”.

BNR va introduce de la 1 octombrie o normă prudenţială pentru creditele imediate, oferite de instituţiile financiare nebancare.

„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudenţială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutaţi, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.

Oficialul a menţionat că aceasta nu este o măsură destinată protecţiei consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudenţială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înşişi consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.

În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – şi restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.

---------------------------------------

Senatorul Daniel Zamfir a precizat vineri că invitaţia a fost trimisă guvernatorului Mugur Isărescu, dar la întâlnirea membrilor Comisiei va participa prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

„Cel mai important lucru este cel referitor la supravegherea de către Banca Naţională a României (BNR) a activităţii instituţiilor financiare nebancare. Ani de zile BNR a spus că nu are pârghii asupra acestor societăţi financiare nebancare. În urmă cu trei săptămâni, am constatat că Banca Naţională a putut să intervină. A stopat aceste practici incorecte ale instituţiilor de credit nebancare, iar întrebarea pe care aş pune-o domnului Isărescu este de ce nu a intervenit în toată această perioadă, a lăsat ani de zile aceste IFN să practice nişte dobânzi absolut aberante, ajungând până la 7-8.000% şi a intervenit acum. Este o întrebare simplă, logică, de bun simţ”. a declarat Daniel Zamfir.

El a precizat că are deja elaborat un proiect de lege menit să reglementeze funcţionarea IFN-urilor şi vrea să afle şi opinia Băncii Naţionale faţă de măsurile preconizate.

BNR va introduce de la 1 octombrie o normă prudenţială pentru creditele imediate, oferite de instituţiile financiare nebancare.

„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudenţială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutaţi, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.

Oficialul a menţionat că aceasta nu este o măsură destinată protecţiei consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudenţială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înşişi consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.

În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – şi restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.

Potrivit oficialului băncii centrale, creditarea oferită de IFN-uri a crescut cu 20%, în timp ce creditarea bancară a crescut doar cu 3%, lucru care a determinat introducerea măsurii respective de prudenţialitate. „Creditul mediu acordat de IFN este de 3.300 de lei”, a mai spus Liviu Voinea.

Turcan: PNL cere audierea în Parlament a ministrului Finanţelor şi a specialiştilor din MFP

PNL cere audierea, în Parlament, a ministrului Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa şi a specialiştilor din MFP, a declarat, miercuri, prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan, afirmând că split TVA, mutarea contribuţiei de la angajator la angajat şi supraacciza la carburanţi afectează grav economia.

„Cerem audierea separată în Parlamentul României a ministrului Finanţelor şi a specialiştilor din Ministerul de Finanţe. Suspectăm că oportunismul politic al ministrului Mişa care doreşte să execute comenzile lui Liviu Dragnea intră în contradicţie cu profesionalismul echipei tehnice din ministerul de Finanţe”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan.

Raluca Turcan a afirmat că măsurile: split TVA, mutarea contribuţiei de la angajator la angajat şi supraacciza la carburanţi, promovate de PSD au un caracter anti-economic şi au consecinţe grave asupra stabilităţii economice a ţării.

„Votul de ieri din Senat ne arată că sunt mulţi parlamentari PSD realişti care înţeleg iresponsabilitatea acestor propuneri şi vor să se extragă din circul promovat de Liviu Dragnea şi guvernul marionetă. De aceea noi avem suspiciuni că ministrul Finanţelor ascunde, din raţiuni de oportunism politic, faptul că măsura split TVA este inaplicabilă. Dacă această măsura se va aplica şi vor exista consecinţe grave asupra companiilor sau veniturilor statului, atunci autorii propunerii trebuie traşi la răspundere penală”, a spus Turcan.

Turcan a precizat că PNL a depus la Biroul Permanent solicitarea prin care Ionuţ Mişa este chemat la „Ora Guvernului”, iar specialiştii din MFP, în comisiile parlamentare de specialitate.

Citeşte şi: Liviu Voinea: Creditele imediate, nebancare, ar putea avea dobânzi mai mici după 1 octombrie

Citeşte şi: SONDAJ între clienţii instituţiilor financiare nebancare: Şase din zece români nu au cont bancar, iar mulţi nu au bani pentru nevoi urgente

Citeşte şi: Trichet cere o reglementare mai strictă a instituţiilor financiare nebancare