Guvernul a pregătit măsuri de reducere a cheltuielilor

Actul normativ indică totodată că nivelul contribuţiei angajaţilor la fondurile de pensii private va fi menţinut în acest an la 2% din venitul brut, şi nu la 2,5% cum prevede legislaţia în vigoare, astfel încât deficitul sistemului public de pensii să poată fi controlat, şi că resursele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat nu permit creşterea valorii punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2009 la nivelul impus de Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea respectivă stabileşte că valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009. Guvernul a decis, prin proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru 2009, că valoarea punctului de pensie va creşte de la 697,5 lei la 718,4 lei, la 1 aprilie 2009, şi la 732,8 lei, la 1 octombrie 2009, nivel care, potrivit ministrului Muncii, reprezintă 43,2% din salariul mediu brut.

Conform proiectului de ordonanţă, bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice de cultură şi unităţilor sportive vor fi aprobate după adoptarea legii bugetului de stat, iar alocaţiile vor fi repartizate în raport cu obligaţiile instituţiilor sau cu programele propuse, astfel încât eventuale fonduri rezultate pe parcursul anului bugetar din economii sau deficienţe în activitatea acestora să poată fi redistribuite altor unităţi.

Prin derogare de la Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, subvenţiile acordate de la buget pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi neutilizate până la sfârşitul exerciţiului bugetar nu vor putea fi utilizate în alte scopuri, ci folosite în continuare pentru susţinerea acestor proiecte, până la finalizare, sau restituite la buget.

Proiectul de ordonanţă include şi măsurile deja anunţate de Executiv pentru reducerea costurilor de transport rutier şi aerian în străinătate ale demnitarilor, stabilind că serviciile cu avionul tip business class pot fi folosite în statele europene doar de membrii Guvernului, restul personalului urmând să călătorească la clasa economică, şi că personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, care nu se încadrează la categoria a II-a de diurnă, trebuie să apeleze la mijloace de transport în comun, dus-întors, pentru a parcurge distanţa dintre aeroport sau gară şi locul de cazare.

În document se arată că în lipsa unor reglementări imediate şi decizii operative care să determine diminuarea cheltuielilor în sectorul bugetar şi o gestionare mai bună a resurselor există riscul creşterii cheltuielilor bugetare, cu implicaţii asupra deficitului bugetar.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la sfârşitul lunii ianuarie, că deficitul bugetar excesiv al României din anul 2008, de 5,2% din PIB, nu a fost determinat neapărat de criza financiară şi că Uniunea Europeană ar putea sancţiona ţările care au depăşit limita de 3% din PIB din alte cauze.

El a afirmat ulterior că România va putea "ieşi rapid" din procedura de deficit excesiv şi va evita penalizări din partea Comisiei Europene (CE) dacă îşi va respecta angajamentele, printre care un deficit bugetar de 2% din Produsul Intern Brut în acest an.

Premierul Emil Boc a anunţat, marţi, că datele disponibile în prezent indică posibilitatea declanşării de către CE a procedurii de deficit bugetar excesiv în cazul României şi că una dintre cele mai importante sancţiuni aplicate în acest caz ar fi tăierea fondurilor comunitare.

După anunţul premierului, surse oficiale au declarat, agenţiei MEDIAFAX, că, săptămâna viitoare, Comisia Europeană va întocmi un raport pe care îl va trimite Colegiului comisarilor europeni şi în care va propune declanşarea procedurii de deficit excesiv inclusiv în cazul României.

Raportul va fi discutat de către comisari în luna martie, iar o decizie va fi luată în luna aprilie, în şedinţa Consiliului UE.