În plin deficit de energie, România scoate de la naftalină infama taxă pe stâlp şi riscă să afecteze de la eoliene sau solare, până la Cernavodă şi Marea Meagră

Decizia finală privind forma de aplicare ar trebui luată azi.

”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere. (2)  În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor”, se arată în Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor.

Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea. 

“Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita “taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, spun reprezentanţii FPE.

Potrivit acestora, într-un context economic deja marcat de instabilitate şi lipsă de predictibilitate, această măsură   descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori.

“Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei. În lipsa posibilităţii de transferare a costurilor către preţuri finale, companiile vor avea mai puţine resurse pentru dezvoltare, afectând tranziţia energetică şi economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică şi determinând unele companii să renunţe la investiţii sau chiar să-şi înceteze activitatea, cu impact negativ asupra şomajului şi economiei.”

Modul de calcul al taxei ridică semne de întrebare. “Nici noi nu înţelegem exact la ce se aplică”, spune un reprezentant al unei companii din domeniul energetic.

"Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani). În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedeşte nu numai excesiv, dar reprezintă şi o dovadă de neînţelegere de către iniţiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcţionării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung", adauga FPE.

“Azi facem calculele. Impactul asupra sistemului energetic e major”, spune un alt CEO de companie energetică.

FPE cere practic reanalizarea acestei măsuri pe baza unui dialog cu industria.

Asociaţia Energia Inteligentă atrage şi ea atenţia.

“Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/îngheţarea investiţiilor), care o creează această ”ordonanţă trenuleţ” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife şi în cheltuielile de producţie, şi mai departe în preţuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme şi clădiri aferente instalaţiilor tehnologice), am evaluat o creştere a preţului la gaze cu cca 2,7% faţă de preţul plafonat existent în prezent. Populaţia va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025”, menţionează AEI.