Isărescu: Mai puţin de jumătate dintre români continuă să susţină adoptarea euro

"Înainte de criză, 90% dintre români spuneau că vor să intrăm în zona euro şi chiar exportatorii ne întrebau când vom adopta moneda unică. Probabil că mai puţin de jumătate vor acum, după apariţia crizei, să adoptăm euro", a afirmat Isărescu la o conferinţă organizată de European International Business Academy şi BNR.

Din punct de vedere cultural, indicatorul popularităţii euro este instabil, a spus el. "Însă emoţional orice român îşi doreşte să abă o monedă care să îi permită să călătorească în întreaga Europă, o monedă puternică pe care acum nu o are", a arătat el.

Guvernatorul BNR a arătat că România şi-a asumat adoptarea euro o dată cu semnarea Tratatului de aderare la UE şi că trebuie să accepte intrarea în zona euro "cu orice cost".

Isărescu a adăugat că Europa a făcut un progres în momentul în care a introdus moneda unică şi că generaţiei tinere îi este greu să înţeleagă ce însemna, în urmă cu 15 ani, să existe 13 sau 14 monede în statele din Uniunea Europeană.

"Îmi amintesc că un american din generaţia mea, care a venit în urmă cu 15 ani în Europa, era foarte confuz de faptul că putea călători dintr-o ţară în alta în aceeaşi zi, dar nu înţelegea de ce trebuie să facă atâtea schimburi valutare, să aibă monede de valori şi dimensiuni diferite în portofel", a spus Isărescu.

În acest context, guvernatorul băncii centrale a spus că reîntoarcerea la monedele naţionale este "cel puţin nevalidă".

Pe de altă parte, întrebat ce este important pentru oamenii din alte ţări să înţeleagă despre România, Isărescu a remarcat în primul rând efortul făcut de România pentru trecerea la o economie de piaţă.

"Este important să înţeleagă cât de complex este acest proces, ca o parte din România să treacă de la economia centralizată la o economie de piaţă, europeană. Acest lucru s-a făcut în două decade, într-o perioadă în care şi UE a trecut prin momente grele", a mai spus Isărescu.

Liderii celor 27 de state din UE se reunesc vineri la Bruxelles pentru a stabili soluţii de rezolvare a crizei financiare, care ameninţă chiar existenţa zonei euro.