Iulian Anghel, ZF: Ministrul finanţelor susţine că „prorocii dezastrului bugetar“ s-au înşelat. „Prorocii“ insistă că riscul derapajelor e imens

Economiştii insistă că situaţia bu­getului e proastă şi că riscul dera­pa­jului bugetar rămâne, în continuare, foarte ri­dicat, pe fon­dul avansului pu­­ter­nic al chel­tu­ielilor şi al unor venituri cu mult sub cele antici­pate.

„Vestea bună este că bugetul s-a închis pe două luni pe execedent, ce-i drept nu spectaculos, dar, foarte important, pe excedent. În ciuda tuturor prorocilor care anunţau dezastrul, iată că pe două luni stăm pe excendent“, susţine ministrul de resort.

„Prorocii“ o ţin însă pe a lor. Încasările buge­tare sunt foarte de­parte de ţintă şi nu este ex­clusă fie o depăşire se­ve­ră a de­ficitului buge­tar stabilit la 3% din PIB, fie, da­că acesta se vrea a­pă­rat, apariţia unor noi taxe.

„Nu se schimbă foar­te mult imaginea din pri­ma lună (când veniturile bugetare au scă­zut cu aproape 6% - n.red.). În fe­bruarie, deşi veniturile au mers ceva mai bine (plus 4,5% la venituri, faţă de fe­bruarie 2016 – n.red.), aş spune că, pe pri­mele două luni, avem o evoluţie a veniturilor mult sub aşteptări, mult sub proiecţia bugetară“, comentează eco­nomistul Ionuţ Dumitru.

Bugetul pe 2017 este croit pe o creştere de venituri de 14% faţă de 2016, creştere care ar urma să acopere majorările de salarii bugetare şi de pensii şi golul rezultat din scăderea taxelor, păstrând, în aceeaşi vreme, deficitul bugetar în limita de 3% din PIB. Nerealizarea plusului de venituri stabilit, care, în termeni nominali, înseamnă 31 de miliarde de lei peste veniturile de 223 de miliarde de lei din 2016, pune în pericol fie ţinta de deficit bugetar (se cheltuieşte în plus din împrumuturi ceea ce nu se realizează la venituri), fie investiţiile (de la care s-ar tăia pentru a reduce cheltuielile) fie statu-quo-ul fiscal (se introduc noi taxe pentru majorarea veniturilor). Deocamdată, în primele două luni din an, veniturile bugetului consolidat sunt cu 500 de milioane de lei (1,4%) mai mici decât în primele două luni din 2016, nicidecum în plus. O revenire uşoară s-a întâmplat în februarie, când veniturile au crescut faţă de februarie 2016 cu 4,5%. Însă această creştere înseamnă sub 700 mil. lei şi nu compensează nici măcar scăderea brutală din ianuarie (venituri de minus 1,2 mld. lei faţă de ianuarie 2016), cu atât mai mult să aducă ceva la plusul aşteptat de 31 mld. lei în 2017 faţă de 2016 pe care este fundamentat bugetul pe acest an. În privinţa excedentului bugetar cu care se mândreşte ministrul de resort, lucrurile stau aşa: ca şi în anii trecuţi, el a fost obţinut din cheltuielile mici de investiţii de la începutul anului. Doar că anul acesta lucrurile au început şi mai prost faţă de anul trecut, care a fost oricum, unul dintre cei mai slabi în privinţa investiţiilor. Astfel, dacă în primele două luni din 2016, cheltuielile pe proiecte finanţate din fonduri UE au însemnat aproape 2 mld. lei, în primele două luni din 2017 ele au fost de doar 337 mil. lei. De asemenea, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt cu 100 mil. lei sub cele din primele două luni din 2017. Dacă s-ar fi cheltuit pe investiţii măcar la nivelul anului trecut, bugetul ar fi fost pe un deficit de cel puţin 0,16% din PIB, nu pe excedentul de 0,05% din PIB cu care se laudă ministrul de resort.

Articolul complet poate fi citit în Ziarul Financiar.

Citeşte şi: Studiu: Procentul utilizatorilor care folosesc programe de tip adblock s-a DUBLAT în ultimul an. Cum arată utilizatorul standard de programe de acest tip

Citeşte şi: INS: Numărul de pensionari a scăzut cu 49.000 în 2016 faţă de anul precedent