Mina Crucea-Botuşana, închisă temporar de Compania Naţională a Uraniului

Alte măsuri luate de companie în ultimele luni vizează identificarea rolului CNU şi a potenţialului de a-şi îndeplini obiectul de activitate, restructurarea companiei în raport de noile obiective, modernizarea proceselor de producţie pentru creşterea randamentelor şi actualizarea şi modernizarea procedurilor şi a proceselor manageriale.

În luna ianuarie 2016, componenţa Consiliului de Administraţie a CNU a fost modificată şi a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu.

”Au fost realizate o serie de verificări şi analize care au relevat aspectele semnalate ca incorecte în managementul companiei. Au fost stabilite două direcţii de acţiune: identificarea problemelor care au dus la situaţia în care se află compania şi găsirea de soluţii care să permită funcţionarea corectă a companiei, în condiţiile date de piaţa concurenţială şi în lipsa oricăror subvenţii”, a anunţat miercuri compania.

Printre problemele indentificate se numără, deficienţe manageriale, secretizarea excesivă a activităţilor companiei, care a mers până la ascunderea „nejustificată„ a unor date care erau necesare în activitatea societăţii care asigură auditul financiar al CNU. De asemenea, date şi informaţii necesare unui proces de management normal au fost ascunse membrilor Consiliilor de Administraţie din trecut.

O altă problemă este practica raportărilor incorecte faţă de organele de control: ”Astfel, au fost sesizate neconcordanţe între situaţiile reale şi cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Şi acest aspect a fost adus la cunoştinţa organelor de cercetare penală. În total, conducerea societăţii a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală.”.

În urma acestor evaluări, conducerea societăţii face toate demersurile pentru a poziţiona competitiv compania, în raport cu competitorii din piaţa internaţională.

Până în anul 2011, activitatea de extragere şi prelucrare a uraniului a fost subvenţionată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producţie. „Odată cu dispariţia subvenţiei, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluţiile corecte pentru continuarea activităţii în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat şi între octombrie 2012 şi decembrie 2015”, spune compania.

În 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis irevocabil să menţină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curţii de Conturi, în care se stabileşte că veniturile cuvenite Bugetului de Stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.

În urma acestor decizii, Compania Naţională a Uranului a încercat să actualizeze preţul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Naţională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preţ nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat.

”În aceste condiţii, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei”, menţionează compania.