Miniştrii de Finanţe europeni discută despre consolidarea fondului de salvare

Discuţiile de luni au rolul să pregătească terenul pentru "un pachet mai cuprinzător" de măsuri pe care liderii europeni speră să îl stabilească în martie, pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane.

Deşi nu există un consens privind modificările posibile, liderii din zona euro par să fie aproape de un acord că Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară trebuie să fie mai puternică şi mai flexibilă.

"Cel mai important este să ne asigurăm că fondul de 440 miliarde de euro poate fi folosit, să îi dăm mai multă flexibilitate pentru a opera pe piaţă. Cred că ar trebui să fie un consens politic în această privinţă", a delcarat ministrul de Finanţe din Luxemburg, Luc Frieden.

Fondul de stabilitate beneficiază de garanţii guvernamentale de până la 440 miliarde de euro, dar capacitatea sa efectivă este de numai 250 de miliarde de euro.

Această sumă ar putea fi insuficientă pentru susţinerea a mai mult de două ţări, în cazul în care Portugalia şi posibil Spania vor fi nevoite să ceară sprijin financiar, după exemplul Greciei şi Irlandei.

Pentru creşterea capacităţii de creditare, ţările din zona euro analizează fie majorarea garanţiilor, fie creşterea garanţiilor şi injectarea de capital în fond.

Miniştrii vor analiza şi creşterea flexibilităţii fondului, spre exemplu prin dreptul de a cumpăra obligaţiuni ale ţărilor cu probleme.

Miniştrii vor reduce numărul de opţiuni, dar nu vor lua o decizie finală.

"Nu vom lua decizii definitive, dar trebuie să avem un pachet complet de trei elemente, pactul privind competitivitatea, un acord referitor la mecanismul european de stabilitate şi facilitatea europeană de stabilitate, până la sfârşitul lui martie", a declarat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble.

Liderii Uniunii Europene se vor reuni pe 24-25 martie pentru un acord referitor la un plan de creştere a competitivităţii.

Schaeuble a reiterat că majorarea fondului de stabilitate nu este necesară imediat, în condiţiile în care nicio ţară nu solicită în acest moment asistenţă.

Germania, al cărei sprijin, în calitate de cea mai mare economiei europeană, este esenţial oricărui acord, este reticentă la majorarea fondului în lipsa unor măsuri de reducere a cheltuielilor şi de creştere a competitivităţii în ţările din zona euro.

La începutul întâlnirii, miniştrii de Finanţe din zona euro au convenit să îl nominalizeze pe belgianul Peter Praet în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).

Tot luni, miniştrii din zona euro şi preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, se vor reuni împreună cu miniştrii de Finanţe din restul statelor UE, pentru a discuta despre mecanismul european de stabilitate care va intra în vigoare din 2013.

Comisia Europeană a propus ca acest mecanism să fie în valoare de 500 de miliarde de euro, potrivit unei surse din zona euro.

Alte surse au precizat că nu există încă un acord al ţărilor din zona euro, referitor la această propunere.