Miniştrii Finanţelor din zona euro vor sprijini băncile afectate de criză

Dexia, creditor franco-belgian specializat în credite către primării şi autorităţi locale, a devenit marţi prima bancă din zona euro care a necesitat intervenţie guvernamentală pentru a evita falimentul în urma crizei datoriilor de stat din zona euro.

"Toată lumea a fost de acord că principalul motiv de îngrijorare ar fi evenimentele îngrijorătoare de pe pieţele financiare, care ar putea escalada într-o criză bancară", a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, într-o conferinţă de presă susţinută la încheierea reuniunii de la Luxembourg a miniştrilor Finanţelor din zona euro.

Probabilitatea tot mai ridicată a intrării Greciei în faliment în următoarele luni a alimentat temerile privind o criză bancară în Europa, care ar agrava condiţiile economice internaţionale şi ar afecta serios sistemul financiar global.

Comisarul european pentru Economie şi politică monetară, Olli Rehn, a declarat marţi pentru Financial Times că miniştrii Finanţelor, care au respins până acum orice recapitalizare concertată a băncilor, s-ar putea răzgândi deoarece situaţia impune măsuri urgente.

"Există o percepţie tot mai mult împărtăşită că este nevoie de o abordare concertată, coordonată în Europa, multe dintre elemente fiind implementate la nivel naţional. Poziţiile de capital ale băncilor europene trebuie consolidate pentru a furniza marje suplimentare de siguranţă, reducând astfel incertitudinea", a arătat oficialul.

Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, a declarat la Luxembourg că a simţit o îngrijorare tot mai profundă în rândul colegilor săi.

"Băncile din zona euro trebuie consolidate. Trebuie să reflectăm realitatea situaţiei din zona euro şi trebuie să luăm în calcul realitatea riscurilor suverane percepute de pieţe. Şi asta necesită mai mult capital în băncile din zona euro", consideră oficialul britanic.

Dexia va fi divizată pentru separarea activelor "toxice", inclusiv expunerea pe Grecia şi pe alte state cu probleme din zona euro. Operaţiunile şi activele "sănătoase" vor fi vândute.

Holdingul care va prelua activele "toxice" va primi garanţii guvernamentale de la Franţa şi Belgia pentru a se putea refinanţa şi a evita falimentul.

Acţiunile Dexia s-au prăbuşit marţi cu peste 22%, la trei ani după ce banca a fost obiectul unei alte intervenţii guvernamentale din cauza expunerii pe piaţa creditelor ipotecare subprime.

Tot mai multe bănci europene sunt excluse de pe pieţele financiare şi se bazează exclusiv pe Banca Centrală Europeană pentru lichiditate.

"Pericolul escaladării crizei se regăseşte în sectorul bancar, după cum demonstrează evenimentele recente", a afirmat Schaeuble, făcând aluzie la tensiunile de pe piaţa interbancară care amintesc de urmările falimentului Lehman Brothers, în 2008.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a avertizat la sfârşitul lunii trecute că criza financiară este departe de final şi a cerut guvernelor din zona euro să rezolve problemele.

"Aş spune că este responsabilitatea lor să facă faţă celei mai grave crize de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Suntem epicentrul acestei crize globale", a arătat Trichet, de obicei mai rezervat în exprimare.

Întrebat dacă BCE ar trebui să-şi asume rolul de "creditor de urgenţă", după modelul adoptat în ultimii trei ani de Rezerva Federală a SUA şi de Banca Angliei, Trichet a arătat că banca pe care a condus-o până în septembrie s-a angajat deja la vărsarea de lichiditate nelimitată pe pieţe, însă nu ar trebui să refinanţeze fondurile de "bailout" din UE.

Schaeuble a adăugat că cei 27 de miniştrii ai Finanţelor din UE au convenit să raporteze la următoarea reuniune lunară situaţia băncilor din fiecare ţară şi măsurile pregătite pentru protejarea lor.