Mona Scărişoreanu, editor Mediafax: LECŢIA POLONEZĂ a impozitului progresiv sau când scopul nu scuză mijloacele

De exemplu, o familie cu doi minori urma să primească echivalentul a aproximativ 120 de euro pentru al doilea copil, indiferent de venit, iar în cazul familiilor cu un venit mediu lunar mai mic de 190 de euro pe persoană, acestea ar fi primit un ajutor pentru primul lor copil până la vârsta de 18 ani.

Studii demografice arătau că aproximativ 40% dintre polonezi au decis să nu-şi mărească familia din raţiuni financiare şi de aceea cercetătorii au considerat acest program ca “o investiţie în viitorul naţiunii poloneze”.

Iar guvernul de la Varşovia a decis că este momentul să intervină. Impozitul progresiv prevăzut de noua lege viza doar companiile din retail, baza impozabilă fiind cifra de afaceri lunară. Astfel, în cazul companiilor cu o cifră de afaceri de până la aproximativ patru milioane de euro cota era zero, pentru cele cu o cifră de afaceri între 4 milioane de euro şi 40 de milioane de euro, cota era 0,8%, iar în cazul celor ce depăşeau o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro li se impunea o cotă de 1,4%.

Cauza nobilă pentru care a fost introdus noul impozit nu a convins însă Comisia Europeană, care a anunţat în toamna lui 2016 că deschide procedura de investigaţie aprofundată în privinţa impozitului progresiv instituit de Polonia pe cifra de afaceri a companiilor din retail. Mai mult chiar, a decis suspendarea colectării acestei taxe până la finalizarea analizei.

Iar, anul acesta, în ultima zi a lui iunie, executivul comunitar a anunţat deschiderea procedurii de infringement (încălcarea legislaţiei comunitare) împotriva Poloniei pentru introducerea acestui impozit, care, prin progresivitatea cotelor de impozitare ar fi avantajat firmele mici, în defavoarea celor mari, distorsionând piaţa. Polonia a fost astfel obligată să renunţe la acest impozit.

„Comisia a început să analizeze această chestiune în februarie 2016, în urma rapoartelor mass-media cu privire la planurile autorităţilor poloneze de a stabili o taxă progresivă în sectorul comerţului cu amănuntul. Polonia nu a comunicat Comisiei cu privire la proiectul privind impozitul pe cifra de afaceri a companiilor din retail şi nu a notificat Comisia cu privire la această măsură înainte de punerea ei în aplicare”, se arată în comunicarea executivului comunitar în ceea ce priveşte declanşarea procedurii de infringement împotriva Poloniei.

Cu alte cuvinte, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la Bruxelles, unde totul trebuie bine argumentat prin studii de impact care să dovedească că piaţa nu are de suferit.

În schimb, guvernul de la Bucureşti s-a obişnuit ca mai întâi să anunţe măsurile fiscale pe care doreşte să le ia, pentru a testa rezistenţa pieţei, şi abia ulterior, dacă rezistenţa nu este prea mare, face şi studiile de impact uitând că ar trebui informată şi Comisia Europeană. Fiindcă nici nou anunţatul impozit pe cifra de afaceri a companiilor şi nici cotă zero la TVA pentru locuinţe (măsură la care s-a renunţat între timp) nu au fost notificate Comisiei Europene. Un fost ministru al cabinetului Grindeanu s-a arătat surprins că această decizie ce viza sectorul imobiliar trebuia transmisă şi Bruxelles-ului. “Serios? Habar n-aveam!”, a spus oficialul ridicând sprâncenele.

Probabil că aceeaşi mirare îi va cuprinde şi pe actualii guvernanţi atunci când Comisia Europeană ar putea anunţa deschiderea unei proceduri de infringement pentru impozitul pe cifra de afaceri. Fiindcă pentru executivul comunitar Programul de guvernare nu este Biblia ce “bate” tratatele europene.

Însă, din păcate costurile încălcării legislaţiei comunitare nu le plăteşte guvernul, ci contribuabilii, iar amenzile sunt usturătoare.