Negriţoiu: Dacă Grecia iese din zona euro, problema va fi cine finanţează portofoliul de 5-7 mld.euro

"Eu am văzut discuţiile din piaţă şi materialele din Ziarul Financiar privind dimensiunea dezastrului dacă Grecia iese din zona euro sau nu. După părerea mea, influenţele asupra cursului sunt apropiate. Dacă Grecia iese din zona euro, ceea ce nu cred, cel puţin nu în viitorul apropiat, 2-3 ani, dar în situaţia în care iese, noi avem două probleme mult mai mari decât presiunea pe curs. Una este situaţia sectorului bancar din România şi de fapt cine preia nevoia de finanţare a portofoliului de credit a băncilor greceşti în euro, care probabil va fi de 5-7 miliarde euro", a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat la emisiunea "După 20 de ani".

Potrivit lui Negriţoiu, România are un eficit de finaţare, împărţit diferit pe bănci şi chiar pe zone.

"Statistica arată că băncile greceşti au cel mai mare deficit de finanţare. Vă uitaţi la portofoliul de credite şi depozitele pe care le au de pe piaţă. Diferenţa este finanţată cel mai probabil de la băncile mamă, sau a fost finanţată prin piaţa Greciei, având în vedere accesul limitat al acestor bănci pe alte pieţe de euro. În acelaşi timp, structura acestor credite este pe termen mediu şi lung, mai ales dacă ne gândim la creditele impotecare. Aceste credite au fost finanţate pe termen scurt când au fost acordate, pentru că nu găseşti nicăieri finanţare pe 25 de ani", a continuat Negriţoiu.

Întrebat dacă ING ar fi interesată de preluarea unor portofolii de credite, Negriţoiu a răspuns că o astfel de ipoteză este probabilă, adăugând că băncile greceşti îşi vor reduce din expunere atât prin stoparea acordării de noi credite, cât şi prin transferul sau vânzarea unor portofolii de finanţări.

"Nu e o discuţie, nimeni nu discută asta, nici măcar băncile greceşti nu discută ce fac în situaţia când nu mai sunt în euro, sau ce fac în general. N-am auzit pe piaţă de bănci greceşti care sunt de vânzare, cu excepţia ATE Bank, care e marginală, ca să spun aşa, şi nici n-am auzit că băncile greceşti au iniţiat discuţii să ofere portofolii de credite. În condiţiile în care ele apar pe piaţă, probabil o să ne uităm la acestea. Dar asta e problema ieşirii, cineva trebuie să preia nevoia de finanţare care este în jur de 5-7 miliarde şi aţi văzut că noi am avut o opinie că BNR are resusrse suficiente şi poate s-o facă, dacă o face printr-o bancă punte sau altceva. E o problemă importantă, serioasă că România trebuie să preia portofoliul de credite", a comentat şeful ING Bank România.

Negriţoiu spune că piaţa financiară din România se confruntă în premieră cu o astfel de situaţie, în care resursele sunt pe primul loc, până în 2009 dominând preocuparea de cum şi câte împrumuturi să acorzi şi mai puţin cum să le finanţezi.

"După criză s-a schimbat totul în materie de finanţare. S-au schimbat abordările naţionale în ceea ce priveşte economisiriile proprii şi ţările nu mai lasă să migreze resursele aşa de mult. Ţări care au excese de lichiditate înainte le plasau cu mai mare uşurinţă în străinătate. În al doilea rând, s-a înrăutăţit perspectiva de risc, nu mai există aceeeaşi încredere în buna funcţionare a pieţelor naţionale. Cine mai are încredere în cine acum? Nici nu mai ştii dacă este Italia, dacă e Spania, dacă e …Probabil cu excepţia Germaniei este foarte greu să te pronunţi explicit că nu se întâmplă ceva într-o ţară sau alta. Asta întăutăţeşte transferul resurselor", a explicat Negriţoiu.

El crede că problema europeană este înrăutăţită tocmai de existenţa unui deficit de economisire pe termen lung în multe state din regiune.

Cu toate acestea, Negriţoiu consideră că ieşirea greciei din zona Euro nu va schimba cu mult condiţiile de finanţare de pe piaţa internă nici pentru firme şi nici pentru companii, care oricum sunt restrictive în prezent, mai ales că direcţia merge spre creditarea în lei în detrimentul celei în euro.

În ceea ce priveşte clienţii băncilor greceşti care au credite, şeful ING apreciază că aceştia nu vor avea de suportat costuri mai mari în cazul ieşirii Greciei, dar nici să nu se aştepte ca cineva să le facă vreo concesie.

Negriţoiu a spus anterior că rata de schimb s-ar putea îndrepta uşor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro şi monedele din regiune vor continua în următorii ani.

Şeful ING a arătat că deşi problema cea mai presantă a Europei este Grecia, slăbiciuni se regăsesc în toate ţările din sudul Europei şi toate statele de la periferia zonei euro.

Negriţoiu crede că deşi situaţia ar putea fi ţinută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătăţiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro şi monedele din zonă vor continua.

Statul elen a distribuit recent o infuzie de capital de 18 miliarde euro către cele mai mari patru bănci greceşti instituţiile de credit redobândind astfel accesul la operaţiunile de refinanţare ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Astfel, National Bank of Greece, care deţine în România Banca Românească, a primit 6,9 miliarde euro, Piraeus Bank a încasat 5 miliarde euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a obţinut 4,2 miliarde euro, iar Alpha Bank 1,9 miliarde euro.

Cele patru mari bănci elene au înregistrat pierderi totale de aproape 28 miliarde euro în urma restructurării datoriei de stat a Greciei, contabilizate la nivelul anului trecut. Pierderile au epuizat aproape în totalitate rezervele de capital ale instituţiilor.

Băncile elene controlează aproximativ 13% din activele sistemului bancar din România. Pe piaţa românească sunt prezente, pe lângă cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, şi subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlată de grupul francez Credit Agricole) şi ATEBank.