Negriţoiu: Deprecierea e speculativă, în 2008 ieşirile erau legitime, BNR nu va mai creşte dobânzile

"Nu avem o problemă internă care să ducă la deprecierea leului. Acum deprecierea vine aproape exclusiv din probelemele zonei euro şi din presiunea speculativă. Este o situaţie diferită decât cea din 2008 – 2009, când deprecierea a fost mai degrabă sub presiunea repoziţionării investiţiilor străine şi a ieşirilor de lichidităţi de pe piaţa locală. Atunci, pentru că toţi s-au repoziţionat internaţional, au fost ieşiri de capital legitime. Investiţii care au fost în România şi care au plecat şi care vroiau să-şi vândă banii. Astăzi nu este, azi nu avem ieşiri de capital din România pentru că nici capital pe termen scurt nu mai prea mai este. Nu prea mai are cine să plece, ca să zicem aşa. Şi atunci deprecierea este de natură speculativă. Dacă n-ar fi contextul euro şi european, n-ar fi aceeaşi presiune pe depreciere", a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat în emisiunea "După 20 de ani".

În toamna anului 2008, cu doar o lună înainte de alegerile generale, BNR a reuşit să stopeze deprecierea leului prin pârghia lichidităţii, drenând aproape în totalitate disponibilul de pe piaţă, ceea ce a avut ca efect creşterea dramatică a dobânzilor bancare, care au rămas la niveluri înalte mai mult de un an.

Rugat să explice cum funcţionează aceaste operaţiuni speculative, Negriţoiu a arătat că există instituţii financiare "care fac bani din bani", fonduri specializate, ca hedge fund-urile care se duc şi cumpără valute, fac arbitraj valutar, în diferite pieţe diferite zone şi ulterior revând.

"Nu se întâmplă în România (operaţiunile speculative - n.r.). Sunt operaţiuni care transced graniţele, dar ele se văd în operaţiunile pe care le fac băncile locale pentru că ele sunt interfaţa, ele execută aceste operaţiuni", a completat şeful ING Bank.

Potrivit lui Negriţoiu, a spune că Banca Naţională a României "ţine cursul" este simplist, dar banca centrală nu poate să ignore componenta importantă a creditelor în euro în total portofoliu, care depăşesc 60% din sold.

"Desigur că intervine, desigur că-l protejează, are resurse cu care poate să limiteze deprecierea. Nu poate s-o facă în totalitate şi asta se vede. Dar BNR cheltuieşte nişte bani cu protejarea cursului. Pe de altă parte, nu-i va fi aşa de uşor presiunea cursului s-o transmită pe piaţa moinetară. Asta s-ar solda în dobânzi mai mari la lei şi nu cred că BNR îşi permite acum să crească dobânzile", a afirmat Negriţoiu.

El a adăugat că tot mai multe bănci centrale încearcă să ajute la ieşirea din criză şi chiar la reluarea creşterii economice, apreciind că România nu are în prezent o problemă de inflaţie sau de şomaj.

Negriţoiu a spus anterior că rata de schimb s-ar putea îndrepta uşor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro şi monedele din regiune vor continua în următorii ani.

Şeful ING a arătat că deşi problema cea mai presantă a Europei este Grecia, slăbiciuni se regăsesc în toate ţările din Sudul Europei şi toate statele de la periferia zonei euro.

Negriţoiu crede că deşi situaţia ar putea fi ţinută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătăţiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro şi monedele din zonă vor continua.

BNR a anunţat vineri o referinţă pentru dolar de 3,6231 lei, un nou record istoric, iar pentru euro cursul a coborât, la 4,4648 lei/euro.

Moneda naţională a încheiat săptămâna trecută în jurul nivelului de 4,47 lei/euro, ceea ce indică o depreciere mult sub nivelul consemnat de valutele din regiune.

Pe pieţele externe, cotaţia maximă a monedei naţionale s-a apropiat de 4,5 lei/euro, prag după care analiştii spun că deprecierea ar fi mult mai abruptă.